Mediu și protecția sănătății umane – Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 – Clasificarea, etichetarea și ambalarea anumitor substanțe și a anumitor amestecuri – Regulamentul delegat (UE) 2024/197 – Clasificarea și etichetarea amestecului de derivați N,N’-fenili și tolili ai 1,4-benzenediaminei – Criteriile de clasificare a unei substanțe în clasa de pericol a toxicității pentru reproducere categoria 1B – Substanță multiconstituent – Relevanța efectelor adverse pentru oameni – Extrapolare – Erori vădite de apreciere – Egalitate de tratament – Proporționalitate – Dreptul la apărare

HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI (Camera a șasea) 21 ianuarie 2026 ( *1 ) „Mediu și protecția sănătății umane – Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 – Clasificarea, etichetarea și ambalarea anumitor substanțe și a anumitor amestecuri – Regulamentul delegat (UE) 2024/197 – Clasificarea și etichetarea amestecului de derivați N,N’-fenili și tolili ai 1,4-benzenediaminei – Criteriile de clasificare a unei substanțe în clasa de pericol a toxicității pentru reproducere categoria 1B – Substanță multiconstituent – Relevanța efectelor adverse pentru oameni – Extrapolare – Erori vădite de apreciere – Egalitate de tratament – Proporționalitate – Dreptul la apărare” În cauza T‑174/24, Djchem Chemicals Poland S.A., cu sediul în Wołomin (Polonia), The Goodyear Tire & Rubber Company, cu sediul în Akron, Ohio (Statele Unite), reprezentate de C. Mereu și N. Konings, avocați, reclamante, împotriva Comisiei Europene, reprezentată de B. Cullen și J. Jokubauskaitė, în calitate de agenți, pârâtă, susținută de Republica Federală Germania, reprezentată de J. Möller, în calitate de agent, de Regatul Țărilor de Jos, reprezentat de M. K. Bulterman și J. Langer, în calitate de agenți, și de Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA), reprezentată de W. Broere și J.‑P. Trnka, în calitate de agenți, interveniente, TRIBUNALUL (Camera a șasea), compus la deliberări din doamnele M. J. Costeira (raportoare), președintă, și M. Kancheva și domnul P. Zilgalvis, judecători, grefier: doamna S. Spyropoulos, administratoare, având în vedere Ordonanța din 31 iulie 2024, Djchem Chemicals Poland/Comisia (T‑174/24 R, nepublicată, EU:T:2024:513), având în vedere faza scrisă a procedurii, în urma ședinței din 24 septembrie 2025, pronunță prezenta Hotărâre 1 Prin acțiunea lor întemeiată pe articolul 263 TFUE, reclamantele, Djchem Chemicals Poland S.A. și The Goodyear Tire & Rubber Company, solicită anularea Regulamentului delegat (UE) 2024/197 al Comisiei din 19 octombrie 2023 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 în ceea ce privește clasificarea și etichetarea armonizate ale anumitor substanțe (JO L, 2024/197, denumit în continuare „regulamentul atacat”), în măsura în care introduce clasificarea și etichetarea armonizate ale amestecului de derivați N,N’-fenili și tolili ai 1,4-benzenediaminei (denumit în continuare „DAPD”) în clasa de pericol a toxicității pentru reproducere categoria 1B. Istoricul litigiului 2 Djchem Chemicals Poland este o societate de drept polonez, iar The Goodyear Tire & Rubber este o societate de drept al Statelor Unite. Ele comercializează și utilizează, în special în Uniunea Europeană, DAPD și produse care conțin această substanță. 3 DAPD, cunoscut și sub acronimul Benpat, este o substanță multiconstituent compusă din trei constituenți, și anume N,N’-difenilbenzen-1,4-diamină, N,N’-bis(2-metilfenil)benzen-1,4-diamină și N-(2-metilfenil)-N’-fenilbenzen-1,4-diamină. Această substanță este utilizată ca antioxidant în materiale sintetice precum polimerii sau produsele industriale din cauciuc. 4 The Goodyear Tire & Rubber a desemnat Labcorp Early Development Services GmbH ca reprezentant exclusiv în Uniune, în temeiul articolului 8 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (JO 2006, L 396, p. 1, Ediție specială 13/vol. 60, p. 3). 5 Djchem Chemicals Poland și Labcorp Early Development Services sunt „solicitante ale înregistrării” DAPD, în sensul articolului 3 punctul 7 din Regulamentul nr. 1907/2006 și al articolului 2 punctul 13 din Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului nr. 1907/2006 (JO 2008, L 353, p. 1). 6 Reclamantele au adoptat decizii de autoclasificare a DAPD ca substanță toxică pentru reproducere categoria 2. 7 În februarie 2021, Bundesstelle für Chemikalien (Oficiul Federal pentru Produse Chimice, Germania) din cadrul Bundesanstalt für Arbeitsschutz und Arbeitsmedizin (Institutul Federal pentru Securitate și Sănătate în Muncă, Germania) (denumit în continuare „autorul propunerii de clasificare”) a prezentat Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA), în temeiul articolului 37 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1272/2008, o propunere de clasificare și etichetare armonizată a DAPD printre altele în clasa de pericol a toxicității pentru reproducere categoria 1B, cu codul de frază de pericol „H360FD” (Poate dăuna fertilității. Poate dăuna fătului) (denumită în continuare „propunerea de clasificare”). 8 În perioada cuprinsă între martie și mai 2021, a fost organizată o consultare publică cu privire la propunerea de clasificare. Mai multe state membre și părți interesate, inclusiv reclamantele prin intermediul consorțiului DAPD ale cărui membre sunt, au formulat comentarii. 9 La 26 noiembrie 2021, în temeiul articolului 37 alineatul (4) din Regulamentul nr. 1272/2008, Comitetul pentru evaluarea riscurilor din cadrul ECHA (denumit în continuare „CER”) a adoptat prin consens un aviz prin care a propus clasificarea DAPD printre altele în clasa de pericol a toxicității pentru reproducere categoria 1B, cu codul de frază de pericol „H360FD” (denumit în continuare „avizul CER”). 10 La 19 octombrie 2023, pe baza avizului CER, Comisia Europeană a adoptat regulamentul atacat. Prin articolul 1 din acest regulament, DAPD a fost adăugat în tabelul 3 din partea 3 din anexa VI la Regulamentul nr. 1272/2008, cu o clasificare și o etichetare armonizate în clasa de pericol a toxicității pentru reproducere categoria 1B, cu codul de frază de pericol „H360FD” (Poate dăuna fertilității. Poate dăuna fătului) (denumită în continuare „clasificarea contestată”). Pe de altă parte, regulamentul atacat a introdus clasificarea și etichetarea armonizate ale acestei substanțe în clasa de pericol a sensibilizării pielii categoria 1, cu codul de frază de pericol „H317” (Poate provoca o reacție alergică a pielii). 11 În temeiul articolului 2 al doilea paragraf din regulamentul atacat, modificările anexei VI la Regulamentul nr. 1272/2008, în ceea ce privește clasificarea contestată, se aplică de la 1 septembrie 2025. Concluziile părților 12 Reclamantele solicită Tribunalului: – anularea regulamentului atacat în ceea ce privește clasificarea contestată; – obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată. 13 Comisia, susținută de Republica Federală Germania, de Regatul Țărilor de Jos și de ECHA, solicită Tribunalului: – respingerea acțiunii; – obligarea reclamantelor la plata cheltuielilor de judecată. În drept 14 În susținerea acțiunii, reclamantele invocă trei motive, întemeiate: – primul, pe încălcarea articolului 36 alineatul (1) litera (d) și a articolului 37 alineatul (5) din Regulamentul nr. 1272/2008, precum și a punctelor 1.1.1.3, 1.1.1.5, 3.7.2.1.1 și 3.7.2.3.1 și a tabelului 3.7.1 litera (a) din anexa I la acest regulament; – al doilea, pe erori vădite de apreciere; – al treilea, pe încălcarea principiului proporționalității, a dreptului la apărare și a principiului bunei administrări. Considerații introductive cu privire la clasificarea și etichetarea armonizate ale substanțelor în clasa de pericol a toxicității pentru reproducere 15 Cu titlu introductiv, trebuie arătat că, în conformitate cu considerentul (1) și cu articolul 1 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1272/2008, scopul acestuia îl constituie garantarea unui nivel ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului, precum și libera circulație a substanțelor chimice, a amestecurilor și a anumitor articole specifice pe piața Uniunii. Astfel cum reiese în special din considerentele sale (5)-(8), (10) și (27), acest regulament are ca obiectiv să determine acele proprietăți intrinseci ale substanțelor care conduc la clasificarea acestora ca fiind periculoase, în vederea unei corecte identificări și comunicări a pericolelor prezentate de substanțele respective (și de amestecuri care conțin asemenea substanțe). În acest scop, conform articolului 1 alineatul (1) litera (a), regulamentul urmărește printre altele „armonizarea criteriilor de clasificare a substanțelor și amestecurilor și a regulilor privind etichetarea și ambalarea substanțelor și amestecurilor periculoase”. 16 În plus, din considerentele (4)-(8) ale Regulamentului nr. 1272/2008 reiese că legiuitorul Uniunii a intenționat să contribuie la armonizarea globală a criteriilor de clasificare și etichetare, nu numai la nivelul Organizației Națiunilor Unite, ci și prin includerea în dreptul Uniunii a criteriilor Sistemului Global Armonizat de Clasificare și Etichetare a Chimicalelor convenite la nivel internațional. În acest scop, anexa I la acest regulament reproduce în mod identic cvasitotalitatea dispozițiilor acestui sistem (Hotărârea din 22 noiembrie 2017, Comisia/Bilbaína de Alquitranes ș.a.,C‑691/15 P, EU:C:2017:882, punctul 42). 17 În ceea ce privește clasificarea substanțelor și a amestecurilor periculoase, trebuie amintit că, potrivit articolului 3 din Regulamentul nr. 1272/2008, o substanță sau un amestec care respectă criteriile privind pericolele fizice, pentru sănătate sau pentru mediu, stabilite în anexa I la regulamentul menționat, este considerat periculos și se clasifică în raport cu clasele de pericol corespunzătoare prevăzute în respectiva anexă. 18 În această privință, Regulamentul nr. 1272/2008 prevede în titlul V o procedură pentru armonizarea în întreaga Uniune a clasificării și etichetării substanțelor, ce are ca obiect substanțele care îndeplinesc criteriile stabilite în anexa I cu privire la pericolele indicate la articolul 36 alineatul (1) literele (a)-(d) din acest regulament, inclusiv cu privire la pericolul de toxicitate pentru reproducere. Acest regulament prevede de asemenea, în special la articolele 5, 9 și 13, o obligație de autoclasificare impusă producătorilor, importatorilor și utilizatorilor din aval, care privește substanțele, precum și amestecurile. 19 Procedura pentru armonizarea clasificării și etichetării substanțelor este declanșată de autoritatea competentă a unui stat membru sau de producătorii, importatorii sau utilizatorii din aval ai unei substanțe și prin prezentarea la ECHA a unei propuneri de clasificare și etichetare armonizată a acestei substanțe, conform articolului 37 alineatele (1) și (2) din Regulamentul nr. 1272/2008. În continuare, CER „adoptă un aviz cu privire la orice propunere prezentată […] acordând părților interesate posibilitatea de a‑și face cunoscute comentariile”, iar ECHA „transmite avizul în cauză și orice comentarii Comisiei”, conform alineatului (4) al acestui articol. În sfârșit, în cazul în care Comisia constată că armonizarea clasificării și etichetării substanței în cauză este corespunzătoare, ea adoptă un act delegat, în conformitate cu articolul 37 alineatul (5) și cu articolul 53a din acest regulament, în vederea modificării anexei VI la regulamentul menționat prin includerea în tabelul 3 din partea 3 din aceasta a substanței în cauză și a elementelor relevante de clasificare și etichetare. 20 În ceea ce privește pericolul de toxicitate pentru reproducere, articolul 36 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul nr. 1272/2008 prevede că, în cazul în care o substanță îndeplinește criteriile prevăzute în anexa I cu privire la pericolul de toxicitate pentru reproducere face în mod normal obiectul unei armonizări a clasificării și etichetării. Aceste criterii sunt definite la punctul 3.7 din anexa I la acest regulament. 21 În special, punctul 3.7.1.1 primul paragraf și al doilea paragraf literele (a) și (b) din anexa I la Regulamentul nr. 1272/2008 prevede că toxicitatea pentru reproducere se împarte în două „categorii” de efecte adverse, care privesc, prima, efectele adverse asupra funcției sexuale și asupra fertilității la bărbații și femeile adulte, iar a doua, toxicitatea evolutivă la descendenți. 22 În ceea ce privește categoriile de pericol, din cuprinsul punctului 3.7.2.1.1 și al tabelului 3.7.1 litera (a) din anexa I la Regulamentul nr. 1272/2008 rezultă că clasificarea în funcție de toxicitate pentru reproducere realizează o repartizare în două categorii, și anume categoria 1, care se împarte în categoriile 1A și 1B, și categoria 2. În special, categoria 1B corespunde substanțelor prezumtive ca fiind toxice pentru reproducerea umană, iar categoria 2 corespunde substanțelor suspecte ca fiind toxice pentru reproducerea umană. 23 Pe de altă parte, trebuie amintit că Regulamentul nr. 1272/2008 privește evaluarea pericolelor prezentate de substanțe și că această evaluare trebuie diferențiată de evaluarea riscurilor prevăzută de Regulamentul nr. 1907/2006. Evaluarea pericolelor constituie prima etapă a procesului de evaluare a riscurilor, care reprezintă un concept mai specific. Astfel, o evaluare a pericolelor legate de proprietățile intrinsece ale substanțelor nu trebuie să fie limitată în considerarea unor împrejurări de utilizare specifice, precum în cazul unei evaluări a riscurilor, și poate fi realizată în mod valabil independent de locul în care este utilizată substanța (un laborator sau un alt loc) sau de eventualele niveluri de expunere la substanță (a se vedea în acest sens Hotărârea din 21 iulie 2011, Nickel Institute, C‑14/10, EU:C:2011:503, punctele 81 și 82). Considerații introductive cu privire la intensitatea controlului Tribunalului 24 În ceea ce privește intensitatea controlului Tribunalului, trebuie amintit că, potrivit unei jurisprudențe constante, pentru a putea efectua clasificarea unei substanțe în temeiul Regulamentului nr. 1272/2008, ținând cont de evaluările științifice și tehnice complexe pe care Comisia trebuie să le realizeze, acesteia trebuie să îi fie recunoscută o largă putere de apreciere (a se vedea Hotărârea din 22 noiembrie 2017, Comisia/Bilbaína de Alquitranes ș.a.,C‑691/15 P, EU:C:2017:882, punctul 34 și jurisprudența citată). 25 Exercitarea acestei puteri de apreciere nu se sustrage totuși controlului jurisdicțional. Într‑adevăr, astfel cum rezultă dintr‑o jurisprudență constantă, în cadrul acestui control, instanța Uniunii trebuie să verifice respectarea normelor de procedură, exactitatea materială a faptelor reținute de către Comisie, lipsa unei erori vădite în aprecierea acestor fapte sau a unui abuz de putere (a se vedea Hotărârea din 18 iulie 2007, Industrias Químicas del Vallés/Comisia, C‑326/05 P, EU:C:2007:443, punctul 76 și jurisprudența citată). 26 Mai precis, atunci când o parte invocă săvârșirea de către instituția competentă a unei erori vădite de apreciere, instanța Uniunii trebuie să verifice dacă această instituție a examinat atent și imparțial toate elementele relevante ale cauzei pe care se bazează această apreciere. Această obligație de diligență este astfel inerentă principiului bunei administrări și se aplică în mod general activității administrației Uniunii (a se vedea Hotărârea din 22 noiembrie 2017, Comisia/Bilbaína de Alquitranes ș.a.,C‑691/15 P, EU:C:2017:882, punctul 35 și jurisprudența citată). 27 În plus, limitarea controlului instanței Uniunii nu aduce atingere obligației acesteia de a verifica exactitatea materială a elementelor de probă invocate, fiabilitatea și coerența lor, precum și de a controla dacă aceste elemente constituie toate datele pertinente care trebuie luate în considerare pentru a aprecia o situație complexă și dacă sunt de natură să susțină concluziile care sunt desprinse din acestea (a se vedea în acest sens Hotărârea din 6 noiembrie 2008, Țările de Jos/Comisia,C‑405/07 P, EU:C:2008:613, punctul 55 și jurisprudența citată). 28 Trebuie adăugat că, pentru a stabili că administrația a săvârșit o eroare vădită de apreciere a unor fapte complexe de natură să justifice anularea actului atacat, elementele de probă prezentate de reclamant trebuie să fie suficiente pentru a lipsi de plauzibilitate aprecierile faptelor reținute în act. Sub rezerva acestei examinări a plauzibilității, nu este de competența Tribunalului să substituie aprecierea autorului actului cu privire la fapte complexe cu propria apreciere (a se vedea Hotărârea din 17 mai 2018, BASF Agro ș.a./Comisia,T‑584/13, EU:T:2018:279, punctul 94 și jurisprudența citată; a se vedea de asemenea în acest sens și prin analogie Hotărârea din 14 iunie 2018, Lubrizol France/Consiliul, C‑223/17 P, nepublicată, EU:C:2018:442, punctul 39). 29 Pe de altă parte, în ceea ce privește evaluarea studiilor științifice, Tribunalul a arătat deja că trebuie să se recunoască Comisiei o marjă largă de apreciere în ceea ce privește această evaluare, precum și alegerea studiilor care trebuie să primeze asupra celorlalte, independent de cronologia acestora. Astfel, nu este suficient ca reclamantul să invoce vechimea unui studiu științific pentru a repune în discuție fiabilitatea sa, ci trebuie să furnizeze și indicii suficient de precise și obiective de natură să susțină faptul că eventuale evoluții științifice recente ar repune în discuție temeinicia concluziilor unui asemenea studiu (a se vedea în acest sens Hotărârea din 24 octombrie 2018, Deza/Comisia, T‑400/17, nepublicată, EU:T:2018:712, punctul 95). 30 Acestea sunt considerațiile în lumina cărora trebuie analizate motivele reclamantelor. Cu privire la primul motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 36 alineatul (1) litera (d) și a articolului 37 alineatul (5) din Regulamentul nr. 1272/2008, precum și a punctelor 1.1.1.3, 1.1.1.5, 3.7.2.1.1 și 3.7.2.3.1 și a tabelului 3.7.1 litera (a) din anexa I la acest regulament 31 Primul motiv este întemeiat pe încălcarea articolului 36 alineatul (1) litera (d) și a articolului 37 alineatul (5) din Regulamentul nr. 1272/2008, precum și a punctelor 1.1.1.3, 1.1.1.5, 3.7.2.1.1 și 3.7.2.3.1 și a tabelului 3.7.1 litera (a) din anexa I la acest regulament. Acesta se împarte în cinci critici care se referă: – prima, la lipsa unor dovezi clare care să demonstreze relevanța efectelor adverse ale DAPD pentru oameni; – a doua și a treia, la neluarea în considerare a tuturor elementelor relevante; – a patra, la neutilizarea abordării prin extrapolări; – a cincea, pe încălcarea articolului 36 alineatul (1) litera (d) și a articolului 37 alineatul (5) din Regulamentul nr. 1272/2008. 32 Comisia, susținută de Republica Federală Germania, de Regatul Țărilor de Jos și de ECHA, contestă argumentele reclamantelor. Cu privire la prima critică, referitoare la lipsa unor dovezi clare care să demonstreze relevanța efectelor adverse ale DAPD pentru oameni 33 Reclamantele susțin că Comisia a încălcat punctul 3.7.2.1.1 și tabelul 3.7.1 litera (a) din anexa I la Regulamentul nr. 1272/2008, ca urmare a lipsei unor dovezi clare care să demonstreze relevanța efectelor adverse ale DAPD pentru oameni, astfel cum se impune pentru clasificarea unei substanțe ca fiind toxică pentru reproducere, categoria 1B. În schimb, ar exista îndoieli cu privire la motivele efectelor adverse asupra funcției sexuale și asupra fertilității observate la șobolani, în special în ceea ce privește mecanismul efectelor și distocia. Astfel, Comisia nu ar fi trebuit să presupună că aceste efecte ar fi relevante pentru oameni, întrucât aceasta ar echivala cu o „suspiciune” de relevanță a efectelor pentru oameni, iar nu cu o „prezumție” de pertinență, astfel cum se impune pentru clasificarea unei substanțe în categoria 1B. Atât autorul propunerii de clasificare, cât și CER ar fi admis existența acestor îndoieli. Comisia ar fi răsturnat sarcina probei prin faptul că s‑a așteptat ca reclamantele să dovedească lipsa efectelor pentru a infirma pretinsul caracter adecvat al unei clasificări în categoria 1B. 34 În cadrul replicii, reclamantele adaugă că studiul Malik (2020) demonstrează diferențe majore între șobolani și oameni în ceea ce privește anatomia și fiziologia uterului. În plus, din tabelul 3.7.1 litera (a) din anexa I la Regulamentul nr. 1272/2008 ar reieși că, din moment ce apar îndoieli, o clasificare în categoria 2 ar fi mai adecvată. 35 După cum s-a amintit la punctul 21 de mai sus, punctul 3.7.1.1 primul paragraf și al doilea paragraf literele (a) și (b) din anexa I la Regulamentul nr. 1272/2008 prevede că toxicitatea pentru reproducere se împarte în două „categorii” de efecte adverse, care privesc, prima, efectele adverse asupra funcției sexuale și asupra fertilității la bărbații și femeile adulte, iar a doua, toxicitatea evolutivă la descendenți. 36 În plus, astfel cum s‑a amintit la punctul 22 de mai sus, din cuprinsul punctului 3.7.2.1.1 și al tabelului 3.7.1 litera (a) din anexa I la Regulamentul nr. 1272/2008 rezultă că clasificarea în funcție de toxicitate pentru reproducere realizează o repartizare în două categorii, și anume categoria 1, care se împarte în categoriile 1A și 1B, și categoria 2. În special, categoria 1B corespunde substanțelor prezumtive ca fiind toxice pentru reproducerea umană, iar categoria 2 corespunde substanțelor suspecte ca fiind toxice pentru reproducerea umană. 37 În plus, tabelul 3.7.1 litera (a) din anexa I la Regulamentul nr. 1272/2008 prevede printre altele că o substanță este clasificată în categoria 1 atunci când „există date provenite din studii pe animale, eventual susținute de alte informații, care generează o puternică prezumție cu privire la faptul că substanța are capacitatea de a afecta reproducerea la oameni”. În special, o substanță este clasificată în categoria 1B atunci când aceste date provenite din studii pe animale „ofer[ă] dovezi clare ale unui efect advers asupra funcției sexuale și asupra fertilității sau asupra dezvoltării în absența altor efecte toxice sau, dacă efectul advers asupra reproducerii survine împreună cu alte efecte toxice, acesta nu este considerat a fi o consecință nespecifică secundară a altor efecte toxice”. În ceea ce privește această din urmă categorie, se indică de asemenea în tabelul menționat că, „[c]u toate acestea, în cazul în care există informații mecanistice care trezesc îndoieli asupra pertinenței efectelor asupra oamenilor, poate fi mai adecvată clasificarea în categoria 2”. 38 În speță, astfel cum rezultă din avizul CER, acesta a constatat efecte adverse ale DAPD atât asupra funcției sexuale și asupra fertilității, cât și asupra dezvoltării, întemeindu‑se pe date provenite din studii pe animale. În ceea ce privește efectele adverse asupra funcției sexuale și fertilității, CER a afirmat că este de acord cu propunerea de clasificare, considerând că clasificarea acestei substanțe în categoria 1B era justificată, pe baza efectelor adverse asupra fertilității femelelor, și anume cicluri anormale, creșterea duratei gestației, distocia și mortalitatea descendenților. În opinia sa, aceste efecte fuseseră observate în lipsa unei toxicități materne marcante și erau considerate relevante pentru oameni. În ceea ce privește efectele adverse asupra dezvoltării, acesta a concluzionat că există dovezi clare ale unor efecte adverse asupra dezvoltării fătului (în special pierderi postimplantare) la animale, că aceste efecte nu sunt considerate secundare în raport cu toxicitatea generală marcantă și că sunt relevante pentru oameni. 39 Reclamantele susțin că nu existau „dovezi clare” care să demonstreze relevanța pentru oameni a efectelor adverse observate. 40 Cu toate acestea, contrar a ceea ce pare să rezulte din argumentația reclamantelor, criteriile de clasificare a unei substanțe ca fiind toxică pentru reproducere categoria 1B, prevăzute în tabelul 3.7.1 litera (a) din anexa I la Regulamentul nr. 1272/2008, nu impun dovezi clare privind relevanța pentru oameni a efectelor adverse observate la animale. În schimb, astfel cum rezultă din cuprinsul punctului 37 de mai sus, aceste dispoziții impun în esență, pe de o parte, existența unor date, rezultate în special din studii pe animale, care să demonstreze în mod clar un efect advers asupra funcției sexuale și asupra fertilității sau asupra dezvoltării la animale, precum și absența altor efecte toxice sau care să demonstreze, în cazul în care se observă alte efecte toxice, că efectul toxic asupra reproducerii nu este considerat a fi o consecință nespecifică secundară a acestor alte efecte toxice și, pe de altă parte, inexistența unor informații care să pună la îndoială relevanța acestor efecte adverse pentru oameni și care să facă clasificarea în categoria 2 eventual mai adecvată. 41 În speță, din avizul CER nu rezultă că existau informații care puneau la îndoială relevanța pentru oameni a efectelor adverse ale DAPD observate la șobolani. Dimpotrivă, CER a concluzionat, pe baza unor studii pe animale pe care le‑a identificat, că efectele adverse asupra fertilității femelelor, și anume cicluri anormale, creșterea duratei gestației, distocia și mortalitatea descendenților, care fuseseră observate în cursul studiilor menționate, sunt considerate relevante pentru oameni (a se vedea punctul 38 de mai sus). În această privință, el a precizat că nu sunt disponibile date provenite din studii pe oameni cu privire la efecte adverse asupra funcției sexuale sau asupra fertilității în cazul expunerii la această substanță și că nu există nicio dovadă că efectele adverse observate în studiile pe animale nu sunt relevante pentru oameni. În plus, în opinia sa, nu există nicio „informație mecanistică” care să indice că efectele observate nu sunt relevante pentru oameni. În consecință, acesta a considerat că efectele adverse asupra funcției sexuale și asupra fertilității raportate la șobolani sunt relevante pentru oameni. 42 Or, afirmația generală a reclamantelor potrivit căreia există incertitudini sau îndoieli cu privire la mecanismul efectelor și studii care demonstrează „diferențe majore între șobolani și oameni în ceea ce privește anatomia și fiziologia uterului” nu este suficientă, în lipsa altor precizări, pentru a repune în discuție plauzibilitatea aprecierii CER menționate la punctul 41 de mai sus. 43 În consecință, reclamantele susțin în mod eronat că Comisia a răsturnat sarcina probei prin faptul că s‑a așteptat ca reclamantele să dovedească lipsa efectelor pentru a infirma pretinsul caracter adecvat al unei clasificări în categoria 1B. 44 În plus, în ceea ce privește argumentele reclamantelor referitoare la distocie, acestea vor fi examinate în continuare în cadrul celei de a doua critici a prezentului motiv. 45 Prin urmare, prima critică trebuie respinsă ca nefondată, fără a fi necesară pronunțarea cu privire la admisibilitatea argumentelor invocate pentru prima dată în stadiul replicii. Cu privire la a doua și la a treia critică, referitoare la neluarea în considerare a tuturor elementelor relevante 46 Prin intermediul celei de a doua și al celei de a treia critici, reclamantele susțin că Comisia a încălcat punctele 1.1.1.3 și 1.1.1.5 din anexa I la Regulamentul nr. 1272/2008 prin faptul că a omis să evalueze comparativ toate elementele de probă prezentate de reclamante. Acestea afirmă totuși că au prezentat elemente care demonstrează că nu existau suficiente date disponibile pentru a prezuma că efectele observate la șobolani sunt susceptibile să se producă la oameni. 47 În această privință, în primul rând, reclamantele susțin că studiile Sugitomo ș.a. (2015) și Mitchell ș.a. (2009), precum și documentul justificativ al autoclasificării DAPD ar demonstra că efectul advers observat la șobolani, și anume distocia, ar fi cauzat de un mecanism de inhibare a prostaglandinei, ceea ce ar suscita îndoieli cu privire la relevanța acestui efect la oameni, dat fiind că prostaglandina ar juca un rol mai important în procesul de parturiție la șobolani decât la oameni. Acestea consideră că afirmația CER potrivit căreia prostaglandina PGF2alpha joacă un rol important în timpul nașterii la oameni nu este susținută în niciun fel și nu răspunde la îndoielile pe care le‑au ridicat. Acestea admit că prostaglandina respectivă joacă un rol în parturiție la oameni, dar pretind că acest rol nu este determinant. 48 În al doilea rând, reclamantele susțin că ar trebui să se ia în considerare faptul că oamenii nu vor fi expuși la DAPD, ceea ce ar da naștere unor îndoieli serioase cu privire la relevanța pentru oameni în situații reale a unor studii pe animale în care această substanță ar fi administrată direct animalelor în concentrație ridicată. 49 În al treilea rând, reclamantele susțin că Comisia nu a luat în considerare comentariile pe care le‑au prezentat cu privire la propunerea de clasificare, care demonstrau că efectele adverse asupra rinichilor erau mai degrabă efecte ale unei toxicități directe decât efecte asupra dezvoltării. În această privință, reclamantele fac trimitere la argumentele lor invocate în cadrul celui de al doilea motiv. 50 Cu titlu introductiv, trebuie să se observe că, potrivit punctului 1.1.1.3 din anexa I la Regulamentul nr. 1272/2008: „Evaluarea forței probante a datelor înseamnă că toate informațiile disponibile în legătură cu determinarea pericolelor sunt analizate împreună, cum ar fi, de exemplu, rezultatele testelor in vitro corespunzătoare, date relevante provenite din testele pe animale, informații provenind din aplicarea abordării pe categorii (grupare, citire încrucișată), rezultate [(Q)SAR], din datele existente privind efectele asupra oamenilor, cum ar fi datele de la locul de muncă și datele provenite din baze de date referitoare la accidente, studiile epidemiologice și clinice, precum și studii de caz și observații bine documentate. Se acordă o importanță cuvenită calității și consistenței datelor. Informațiile referitoare la substanțele sau la amestecurile care fac obiectul clasificării, precum și rezultatele studiilor privind locul aplicării, mecanismul sau modul de acțiune sunt considerate ca fiind adecvate. Atât rezultatele pozitive, cât și cele negative sunt reunite și luate în considerare pentru a evalua forța probantă a datelor.” 51 În plus, punctul 1.1.1.5 din anexa I la Regulamentul nr. 1272/2008 prevede că, „[î]n scopul clasificării în privința pericolelor pentru sănătate […], calea de expunere, informațiile mecanistice și studiile asupra metabolismului sunt pertinente pentru determinarea relevanței unui efect asupra oamenilor”, că „[d]acă astfel de informații, în măsura în care sunt garantate robustețea și calitatea datelor, ridică întrebări asupra relevanței pentru oameni, trebuie justificată o clasificare inferioară” și că, „[d]acă există dovezi științifice că mecanismul sau modul de acționare nu este relevant pentru oameni, substanța sau amestecul nu se clasifică”. 52 În ceea ce privește forța probantă a datelor din clasa de pericol a toxicității pentru reproducere, punctul 3.7.2.3.1 din anexa I la Regulamentul nr. 1272/2008 prevede printre altele că „[c]lasificarea ca fiind substanță toxică pentru reproducere se efectuează pe baza unei evaluări a forței probante totale a datelor”, că „[f]orța probantă atribuită datelor disponibile va fi influențată de factori precum calitatea studiilor, consecvența rezultatelor, natura și gravitatea efectelor, prezența toxicității materne în studiile experimentale pe animale, nivelul de semnificație statistică pentru diferențele dintre grupuri, numărul de subgrupe afectate, pertinența căii de administrare la oameni și lipsa factorilor de influență” și că „atât rezultatele pozitive, cât și cele negative sunt asamblate în vederea evaluării forței probante a datelor”. 53 În primul rând, reclamantele susțin că Comisia nu a luat în considerare toate elementele relevante prezentate de reclamante, și anume studiile Sugitomo ș.a. (2015) și Mitchell ș.a. (2009), și nici documentul de justificare a autoclasificării DAPD. Aceste documente demonstrau că nu există suficiente date disponibile pentru a prezuma că efectul advers al DAPD, observat la șobolani, și anume distocia cauzată de inhibarea prostaglandinei, este susceptibil să se producă la oameni. 54 Or, rezultă că în speță Comisia a luat în considerare studiile Sugitomo ș.a. (2015) și Mitchell ș.a. (2009), precum și documentul de justificare a autoclasificării DAPD în vederea clasificării contestate. 55 Astfel, în ceea ce privește documentul de justificare a autoclasificării DAPD, trebuie arătat, asemenea Comisiei, că acesta făcea parte în mod obligatoriu din dosarul propunerii de clasificare, în conformitate cu articolul 37 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1272/2008 coroborat cu părțile 1 și 2 din anexa VI la acest regulament. Prin urmare, nu se poate reproșa Comisiei că nu a luat în considerare documentul menționat. 56 În ceea ce privește studiile Sugitomo ș.a. (2015) și Mitchell ș.a. (2009), trebuie arătat că acest din urmă studiu este expres menționat printre altele în propunerea de clasificare și în avizul CER. Ceea ce rezultă din dosar este că reclamantele și Comisia au opinii divergente cu privire la relevanța acestor studii. Astfel, reclamantele consideră că studiile menționate ar demonstra că inhibarea prostaglandinei nu ar cauza distocia la oameni. În schimb, Comisia consideră că aceste studii nu contestă efectele adverse ale inhibării prostaglandinei asupra procesului de parturiție la oameni și nu sunt de natură să constituie „informații mecanistice care trezesc îndoieli asupra pertinenței efectelor asupra oamenilor” în sensul dispozițiilor din tabelul 3.7.1 litera (a) din anexa I la Regulamentul nr. 1272/2008. 57 În această privință, din avizul CER reiese că autorul propunerii de clasificare a recunoscut că procesul de parturiție este diferit la oameni față de șobolani, dar a constatat de asemenea că prostaglandina PGF2alpha joacă un rol important în ceea ce privește nașterea la oameni. În plus, CER a observat că unele studii demonstrează că unul dintre cei trei constituenți ai DAPD, și anume N,N’-difenilbenzen-1,4-diamină (denumit în continuare „constituentul DPPD”), acționează ca inhibitor al prostaglandinei și că, la oameni, prostaglandinele au un rol important în diverse mecanisme fiziologice precum sarcina și nașterea. 58 În plus, CER a precizat că nu există nicio „informație mecanistică” care să indice că efectele adverse observate nu sunt relevante pentru oameni și că, în consecință, efectele adverse asupra funcției sexuale și asupra fertilității raportate la șobolani sunt considerate relevante pentru clasificarea DAPD (a se vedea punctul 41 de mai sus). 59 Din cele de mai sus rezultă că CER a luat în considerare faptul că procesul de parturiție este diferit la oameni și la șobolani, dar a constatat de asemenea că prostaglandina PGF2alpha joacă un rol important în ceea ce privește nașterea la oameni. 60 În consecință, Comisia a luat efectiv în considerare studiile Sugitomo ș.a. (2015) și Mitchell ș.a. (2009) prezentate de reclamante, dar nu împărtășește opinia acestora din urmă referitor la relevanța lor, în special în ceea ce privește evaluarea unui element științific și complex, și anume rolul prostaglandinei la oameni. 61 Cu toate acestea, contrar a ceea ce pare să rezulte din argumentația reclamantelor, criteriile de clasificare a unei substanțe ca fiind toxică pentru reproducere categoria 1B, prevăzute în tabelul 3.7.1 litera (a) din anexa I la Regulamentul nr. 1272/2008, nu impun dovezi clare privind relevanța pentru oameni a efectelor adverse observate la animale. Astfel cum rezultă din cuprinsul punctului 37 de mai sus, aceste criterii se limitează să impună în esență, pe de o parte, existența unor date, rezultate în special din studii pe animale, care să demonstreze în mod clar un efect advers asupra funcției sexuale și asupra fertilității sau asupra dezvoltării la animale, precum și absența altor efecte toxice sau care să demonstreze, în cazul în care se observă alte efecte toxice, că efectul toxic asupra reproducerii nu este considerat a fi o consecință nespecifică secundară a acestor alte efecte toxice și, pe de altă parte, inexistența unor informații care să pună la îndoială relevanța acestor efecte adverse pentru oameni și care să facă clasificarea în categoria 2 eventual mai adecvată. 62 În speță, CER a concluzionat, fără ca plauzibilitatea acestei concluzii să fie repusă în discuție de argumentele reclamantelor, că, pe de o parte, studiile pe animale identificate în avizul său demonstrează în mod clar un efect advers al DAPD asupra funcției sexuale și asupra fertilității, și anume distocia cauzată de o inhibare a prostaglandinei, și că, pe de altă parte, nu există informații care să pună la îndoială relevanța acestor efecte pentru oameni. 63 Prin urmare, reclamantele susțin în mod eronat că Comisia nu a luat în considerare toate datele relevante în vederea clasificării contestate. 64 În al doilea rând, reclamantele susțin că ar trebui să se ia în considerare faptul că oamenii nu sunt expuși la DAPD în viața reală. 65 În această privință, este suficient să se amintească faptul că, astfel cum reiese din jurisprudența citată la punctul 23 de mai sus, Regulamentul nr. 1272/2008 vizează evaluarea pericolelor prezentate de substanțe, care trebuie diferențiată de evaluarea riscurilor prevăzută de Regulamentul nr. 1907/2006. Astfel, o evaluare a pericolelor legate de proprietățile intrinsece ale substanțelor nu trebuie să fie limitată în considerarea unor împrejurări de utilizare specifice, precum în cazul unei evaluări a riscurilor, și poate fi realizată în mod valabil independent de locul în care este utilizată substanța sau de eventualele niveluri de expunere la substanță. 66 Rezultă că, în cadrul unei clasificări și al unei etichetări armonizate ale DAPD pe baza unei evaluări a pericolelor legate de proprietățile intrinsece ale acestuia, în conformitate cu Regulamentul nr. 1272/2008, Comisia nu era obligată să ia în considerare împrejurările expunerii la substanța menționată. 67 În al treilea rând, în ceea ce privește argumentul reclamantelor referitor la efectele adverse asupra rinichilor, acesta trebuie examinat în cadrul celui de al doilea motiv, la care de altfel fac trimitere reclamantele. 68 Prin urmare, a doua și a treia critică trebuie respinse ca nefondate. Cu privire la a patra critică, referitoare la neutilizarea abordării prin extrapolări 69 Reclamantele susțin că Comisia a încălcat punctele 1.1.1.5 și 3.7.2.3.1 din anexa I la Regulamentul nr. 1272/2008, în măsura în care nu a utilizat abordarea prin extrapolări pentru a lua în considerare studiul mecanistic referitor la constituentul DPPD ca fiind reprezentativ pentru ansamblul constituenților DAPD. Or, astfel de trimiteri ar fi unul dintre elementele de probă disponibile, în temeiul punctului 3.7.2.3.1 din anexa menționată, iar în cazul substanțelor multiconstituent, cum ar fi cazul DAPD, utilizarea extrapolării ar fi o practică consacrată. În plus, constituentul DPPD și ceilalți constituenți ai DAPD ar avea același mod de acțiune, iar CER însuși ar fi preluat date referitoare la constituentul DPPD pentru a‑și susține concluzia referitoare la clasificarea DAPD. Prin neluarea în considerare a datelor rezultate din extrapolări, Comisia ar fi încălcat dispozițiile sus‑menționate și ar fi abuzat de puterea sa de apreciere, încălcând principiile „excelenței, transparenței și independenței”. 70 În ceea ce privește abordarea prin extrapolări, din cuprinsul punctului 1.5 din anexa XI la Regulamentul nr. 1907/2006 rezultă că este vorba despre o metodă care permite anticiparea, prin extrapolare, a proprietăților unei substanțe-țintă prin utilizarea datelor referitoare la una sau mai multe substanțe din același grup. 71 În cadrul procedurii de armonizare a clasificării și etichetării substanțelor, din articolul 9 alineatul (3) din Regulamentul nr. 1272/2008 rezultă că, în cazul în care criteriile de clasificare pentru fiecare clasă de pericol nu pot fi aplicate în mod direct informațiilor disponibile identificate, trebuie să se recurgă la o abordare întemeiată pe forța probantă a datelor, în conformitate cu punctul 1.1.1 din anexa I la acest regulament. Mai precis, din cuprinsul punctului 1.1.1.3 din această anexă rezultă că evaluarea forței probante a datelor înseamnă că toate informațiile disponibile în legătură cu determinarea pericolelor sunt analizate împreună, inclusiv informațiile provenind din aplicarea abordării pe categorii, din care face parte extrapolarea. 72 În ceea ce privește forța probantă a datelor în cadrul pericolului de toxicitate pentru reproducere, punctul 3.7.2.3.1 din anexa I la Regulamentul nr. 1272/2008 prevede că sunt examinate în ansamblu toate informațiile disponibile care pot fi utile la determinarea toxicității pentru reproducere. Evaluarea substanțelor înrudite chimic cu substanța studiată poate fi de asemenea inclusă, „în special atunci când informațiile privind această substanță sunt reduse”. 73 Punctul 1.5 din anexa XI la Regulamentul nr. 1907/2006 prevede printre altele că „[s]ubstanțele ale căror proprietăți fizico‑chimice, toxicologice și ecotoxicologice sunt probabil similare sau urmează un model sistematic, ca urmare a similitudinii structurale, pot fi considerate ca formând un grup sau o «categorie» de substanțe”, că „[a]plicarea conceptului de grup trebuie să se bazeze pe ipoteza că proprietățile fizico‑chimice, efectele asupra sănătății umane și efectele asupra mediului sau comportamentul în mediu pot fi anticipate cu ajutorul datelor obținute pentru o substanță (mai multe substanțe) de referință din cadrul grupului prin extrapolarea altor substanțe din grup (abordarea prin extrapolări)” și că „[a]ceastă metodă permite evitarea testării fiecărei substanțe pentru fiecare efect”. 74 Dispozițiile punctului 1.5 din anexa XI la Regulamentul nr. 1907/2006 sunt relevante pentru procedura de armonizare a clasificării și etichetării în discuție în speță, în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) litera (c), cu articolul 6 alineatul (1) litera (c) și cu articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1272/2008. Acestea sunt de asemenea relevante în ceea ce privește datele care nu privesc alte substanțe care aparțin aceluiași grup, ci constituenții unei substanțe multiconstituent precum cea în discuție în speță (a se vedea punctul 3 de mai sus). 75 Este adevărat că din cuprinsul punctelor 70-74 de mai sus rezultă că eventualele informații provenite din aplicarea abordării prin extrapolări constituie unul dintre elementele de probă disponibile, în temeiul punctului 3.7.2.3.1 din anexa I la Regulamentul nr. 1272/2008. Cu toate acestea, utilizarea acestei metode este supusă condițiilor menționate la punctul 72 de mai sus și nu este, în orice caz, obligatorie, astfel cum rezultă din modul de redactare a punctului 3.7.2.3.1 din această anexă, potrivit căruia metoda menționată „poate” fi inclusă. 76 În speță, din avizul CER reiese că clasificarea contestată se întemeiază pe studii pe animale care privesc DAPD însuși, și anume, cu titlu principal, pe studiul de toxicitate pentru reproducere pe durata a două generații (OCDE TG 416) și, în sprijinul acestuia, pe studiul de toxicitate pentru reproducere pe durata unei generații (studiu neconform cu ghidul). 77 În plus, trebuie să se observe că, deși CER nu a utilizat abordarea prin extrapolări pe baza unor studii privind constituentul DPPD, avizul său nu ignoră aceste studii, și anume studiile Fujimoto ș.a. (1984) și Marois (1998). În această privință, CER a apreciat că distocia și parturiția prelungită induse de constituentul respectiv la animale sunt dovezi care susțin un posibil mod de acțiune. Cu toate acestea, el a considerat că efectele observate pentru DAPD nu pot fi atribuite numai acestui constituent, întrucât substanța menționată conține alte componente și impurități ale căror toxicitate și mod de acțiune sunt necunoscute. 78 În acest context, chiar admițând că erau îndeplinite condițiile pentru a recurge la abordarea prin extrapolări, menționate la punctul 72 de mai sus, și că puteau fi obținute date pornind de la studii asupra unuia dintre constituenții DADP, nu este mai puțin adevărat că Comisia nu era obligată să utilizeze această metodă. 79 Astfel, trebuie arătat că, în cadrul forței probante a datelor, Comisia dispune de o largă marjă de apreciere pentru a decide să utilizeze abordarea prin extrapolări, în conformitate cu punctul 3.7.2.3.1 din anexa I la Regulamentul nr. 1272/2008, amintit la punctul 72 de mai sus. În plus, conform acestui punct 3.7.2.3.1 din anexa menționată, evaluarea unor substanțe înrudite chimic cu substanța studiată poate fi inclusă „în special atunci când informațiile privind această substanță sunt reduse”, situație care nu se regăsea în speță, în măsura în care existau studii privind DAPD însuși. 80 Prin urmare, faptul că Comisia nu a utilizat abordarea prin extrapolări în vederea clasificării contestate nu constituie o încălcare a punctelor 1.1.1.5 și 3.7.2.3.1 din anexa I la Regulamentul nr. 1272/2008. 81 În consecință, argumentele reclamantelor întemeiate pe un abuz de putere de apreciere și pe o încălcare a principiilor „excelenței, transparenței și independenței” nu pot fi admise. 82 Prin urmare, a patra critică trebuie respins ca nefondată. Cu privire la a cincea critică, referitoare la încălcarea articolului 36 alineatul (1) litera (d) și a articolului 37 alineatul (5) din Regulamentul nr. 1272/2008 83 Reclamantele susțin că, din cauza erorilor săvârșite de Comisie, aceasta din urmă a încălcat articolul 36 alineatul (1) litera (d) și articolul 37 alineatul (5) din Regulamentul nr. 1272/2008. 84 În această privință, este suficient să se constate că reclamantele se limitează să facă trimitere la argumentele pe care le‑au invocat în cadrul primelor patru critici ale primului motiv și care au fost respinse (a se vedea punctele 45, 68 și 82 de mai sus). 85 Prin urmare, a cincea critică trebuie respinsă ca nefondată și, în consecință, primul motiv trebuie respins în totalitate. Cu privire la al doilea motiv, întemeiat pe erori vădite de apreciere 86 Reclamantele susțin că Comisia a săvârșit mai multe erori vădite de apreciere atunci când a clasificat DAPD ca fiind substanță toxică pentru reproducere categoria 1B. 87 Comisia, susținută de Republica Federală Germania, de Regatul Țărilor de Jos și de ECHA, contestă argumentele reclamantelor. 88 În primul rând, reclamantele susțin că, în cazul în care Comisia nu ar fi prezumat în mod eronat relevanța pentru oameni a efectelor adverse ale DAPD observate la șobolani și nici nu ar fi ignorat îndoielile ridicate de ele în această privință și dacă s‑ar fi pronunțat cu privire la eventuala necesitate a unor teste suplimentare, aceasta ar fi determinat‑o să clasifice DAPD în categoria 2. 89 În această privință, trebuie arătat că argumentele reclamantelor referitoare la relevanța pentru oameni a efectelor adverse ale DAPD observate la șobolani sunt identice cu cele care au fost invocate în cadrul primei și al celei de a doua critici ale primului motiv. Prin urmare, acestea trebuie respinse pentru aceleași motive precum cele menționate la punctele 35-45 și 50-68 de mai sus. 90 Pe de altă parte, în ceea ce privește argumentul reclamantelor privind lipsa unor teste suplimentare, acesta trebuie examinat în cadrul celui de al treilea motiv. 91 În al doilea rând, reclamantele susțin că Comisia a neglijat, întemeindu‑se pe avizul CER, studiile mecanistice care ar suscita îndoieli cu privire la modul de acțiune a DAPD la oameni. Mai precis, CER ar fi trebuit să considere că lipsa unor elemente de probă care să susțină alte explicații nu permite, cel mult, decât să se suspecteze, mai degrabă decât să se prezume, că inhibarea prostaglandinei poate fi relevantă pentru oameni. În plus, acesta ar fi respins în mod eronat importanța datelor referitoare la constituentul DPPD, din care ar reieși că inhibarea prostaglandinei ar fi mecanismul responsabil în mod real pentru distocie la șobolani. 92 În această privință, este suficient să se constate că argumentele menționate la punctul 91 de mai sus, întemeiate în esență pe faptul că Comisia a ignorat studii mecanistice care suscitau îndoieli cu privire la modul de acțiune al DAPD la oameni, și anume studii cu privire la constituentul DPPD, sunt identice cu cele invocate în cadrul celei de a patra critici a primului motiv. Prin urmare, acestea trebuie respinse pentru aceleași motive precum cele menționate la punctele 70-82 de mai sus. 93 În al treilea rând, reclamantele susțin că Comisia nu a luat în considerare reversibilitatea efectelor observate asupra rinichilor (polichistoza renală) în urma expunerii la DAPD, deși numai efectele ireversibile asupra reproducerii ar justifica o clasificare în categoria 1B. În plus, pierderile postimplantare nu ar fi cauzate de aceste efecte asupra rinichilor, care sunt efecte asupra dezvoltării, ci mai degrabă de distocie, care ar fi un efect asupra fertilității. 94 În ceea ce privește reversibilitatea efectelor observate asupra rinichilor, din avizul CER rezultă că acesta a apreciat că faptul că rinichii polichistici sunt observați și la adulți indică faptul că efectul nu este pe deplin reversibil și că în ansamblu nu este clar că rinichii polichistici rezultă din expunerea la DAPD in utero, prin alăptare sau prin intermediul regimului alimentar (sau o combinație a celor două). 95 În ceea ce privește pierderile postimplantare, din avizul CER rezultă că acesta a apreciat că pierderile postimplantare persistente și corelate cu doza sunt esențiale pentru clasificarea DAPD în categoria efectelor asupra dezvoltării. În plus, acesta a considerat că polichistoza renală observată la descendenți este un element care susține această concluzie, dat fiind că efectele sunt considerate permanente și grave, dar că nu este sigur că sunt cauzate numai de expunerea in utero. 96 Rezultă că CER, pe de o parte, a luat în considerare reversibilitatea polichistozei renale și a concluzionat că efectul nu este în întregime reversibil și, pe de altă parte, a considerat că polichistoza renală, ale cărei cauze nu sunt clare, nu este decât un element în susținerea concluziei sale potrivit căreia pierderile postimplantare sunt în sine un efect ireversibil și corelat cu doza și, prin urmare, esențial pentru clasificarea DAPD în categoria efectelor asupra dezvoltării. 97 Prin urmare, argumentele reclamantelor privind polichistoza renală și pierderile postimplantare se întemeiază pe o interpretare eronată a avizului CER și, prin urmare, nu pot fi admise. În orice caz, aceste argumente nu sunt suficiente pentru a repune în discuție plauzibilitatea aprecierilor CER și, prin urmare, pentru a stabili existența unei erori vădite de apreciere a Comisiei. 98 În al patrulea rând, reclamantele susțin că clasificarea DAPD în categoria 1B este arbitrară și nejustificată, în măsura în care această substanță este asemănătoare acidului salicilic și acidului acetilsalicilic, care sunt clasificate ca toxice pentru reproducere categoria 2. Acestea invocă, așadar, o încălcare a principiului egalității de tratament. 99 În această privință, trebuie amintit că principiul egalității de tratament impune ca situații comparabile să nu fie tratate în mod diferit și ca situații diferite să nu fie tratate în același mod, cu excepția cazului în care un astfel de tratament este justificat în mod obiectiv (a se vedea Hotărârea din 16 decembrie 2008, Arcelor Atlantique și Lorraine, ș.a., C‑127/07, EU:C:2008:728, punctul 23 și jurisprudența citată). 100 În plus, trebuie reamintit că procedura de armonizare a clasificării și etichetării substanțelor, în temeiul titlului V din Regulamentul nr. 1272/2008, nu privește decât substanța care, mai întâi, face obiectul propunerii de clasificare prezentate Comisiei, a cărei inițiativă aparține subiectelor identificate la articolul 37 din regulamentul menționat, apoi face obiectul avizului CER cu privire la propunerea prezentată și, în sfârșit, face obiectul unui act delegat al Comisiei, în cazul în care aceasta constată că armonizarea este corespunzătoare (a se vedea punctul 19 de mai sus). În speță, procedura de clasificare și etichetare armonizată în cauză nu se poate întemeia, așadar, pe o comparație între DAPD și alte substanțe care nu au făcut obiectul unei asemenea proceduri. 101 Astfel, clasificarea contestată vizează numai DAPD, în conformitate cu propunerea de clasificare și cu procedura de armonizare a clasificării și etichetării care au stat la baza sa (a se vedea punctele 7-10 de mai sus). Așadar, faptul că DAPD a fost clasificat ca fiind toxic pentru reproducere categoria 1B, în timp ce acidul salicilic și acidul acetilsalicilic ar fi fost clasificate ca fiind toxice pentru reproducere categoria 2, nu poate determina o încălcare a principiului egalității de tratament, indiferent de eventualele similitudini dintre acești acizi și DAPD. 102 În consecință, al doilea motiv de recurs trebuie respins ca nefondat. Cu privire la al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea principiului proporționalității, a dreptului la apărare și a principiului bunei administrări 103 În primul rând, reclamantele susțin că regulamentul atacat încalcă principiul proporționalității, prevăzut la articolul 5 alineatul (4) TUE întrucât Comisia ar fi trebuit să urmărească obiectivele Regulamentului nr. 1272/2008 evaluând comparativ diferitele sale obiective, și anume, pe de o parte, garantarea unui nivel ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului și, pe de altă parte, garantarea liberei circulații a substanțelor chimice, contribuind totodată la îmbunătățirea competitivității și a inovației. Acestea susțin că DAPD a făcut deja obiectul unor decizii de autoclasificare ca fiind toxic pentru reproducere, categoria 2, ceea ce ar implica obligații similare celor din categoria 1B, în special în ceea ce privește siguranța și protecția lucrătorilor, și nu ar cauza inconveniente disproporționate producătorilor și utilizatorilor de DAPD, dintre care ele fac parte. În plus, reclamantele reproșează Comisiei că nu a efectuat analiza economică a raportului costuri‑beneficii, preconizată de Comunicarea COM(2000) 1 final din 2 februarie 2000 privind principiul precauției. 104 În al doilea rând, reclamantele susțin că, la adoptarea regulamentului atacat, Comisia le‑a încălcat dreptul la apărare, în special dreptul de a fi ascultat, prevăzut la articolul 41 alineatul (2) litera (a) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Mai întâi, ele apreciază că CER nu a răspuns la comentariile pe care le‑au prezentat în scris, în cadrul consultării publice, și oral, în cadrul reuniunilor. În continuare, ele arată că la avizul CER au fost adăugate informații suplimentare, fără ca ele să fi avut posibilitatea de a le examina. În sfârșit, ele subliniază că, deși Comisia a avut o reuniune cu reprezentantul lor și l‑a autorizat să participe la mai multe reuniuni ale grupului de experți „Autorități competente pentru REACH și CLP”, aceasta nu a răspuns la comentariile pe care le‑au formulat. În plus, acestea afirmă că nu au fost în măsură să își apere poziția, dat fiind că nu au fost autorizate să efectueze teste suplimentare pe animale și au fost puse în situația imposibilă de a trebui să demonstreze absența efectelor adverse ale DAPD asupra oamenilor. Pe de altă parte, ele reproșează Comisiei că nu a respectat Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare (JO 2016, L 123, p. 1), care impune garantarea unui proces echitabil și examinarea tuturor informațiilor și probelor disponibile înainte de adoptarea unei decizii care să impună constrângeri operatorilor economici în cauză. 105 În al treilea rând, reclamantele susțin că Comisia a încălcat principiul bunei administrări, prevăzut la articolul 6 alineatul (1) TUE și la articolul 41 din Carta drepturilor fundamentale, în măsura în care nu a respectat dreptul lor de a fi ascultate și nici nu a ținut seama de ansamblul studiilor științifice relevante, astfel cum ar reieși din al doilea motiv. Comisia s‑ar fi întemeiat pe avizul CER, care nu ar fi ținut seama de ansamblul studiilor științifice relevante, omițând astfel să aplice abordarea întemeiată pe forța probantă a datelor. 106 Comisia, susținută de Republica Federală Germania, de Regatul Țărilor de Jos și de ECHA, contestă argumentele reclamantelor. 107 În primul rând, în ceea ce privește motivul invocat de reclamante privind încălcarea principiului proporționalității, trebuie reamintit că, potrivit unei jurisprudențe constante, principiul proporționalității, care constituie unul dintre principiile generale ale dreptului Uniunii, impune ca actele instituțiilor Uniunii să nu depășească limitele a ceea ce este adecvat și necesar pentru realizarea obiectivelor legitime urmărite de reglementarea în cauză, fiind stabilit că, atunci când este posibilă alegerea între mai multe măsuri adecvate, trebuie să se recurgă la cea mai puțin constrângătoare și că inconvenientele cauzate nu trebuie să fie disproporționate în raport cu scopurile vizate (a se vedea Hotărârea din 21 iulie 2011, Etimine, C‑15/10, EU:C:2011:504, punctul 124 și jurisprudența citată). 108 În ceea ce privește controlul jurisdicțional al condițiilor menționate la punctul 107 de mai sus, în măsura în care adoptarea de către Comisie a unei directive sau a unui regulament implică luarea de către aceasta a unor decizii de natură politică, economică și socială, în cadrul cărora trebuie să efectueze aprecieri complexe, se impune constatarea că aceasta dispune în acest domeniu de o largă putere de apreciere, astfel încât controlul jurisdicțional al legalității acestor acte nu poate fi decât limitat. Numai caracterul vădit inadecvat al unei măsuri adoptate în acest domeniu în raport cu obiectivul pe care Comisia urmărește să îl atingă poate afecta legalitatea unei asemenea măsuri (a se vedea Hotărârea din 21 iulie 2011, Etimine, C‑15/10, EU:C:2011:504, punctul 125 și jurisprudența citată). 109 În speță, trebuie constatat de la bun început că, astfel cum rezultă din jurisprudența citată la punctul 24 de mai sus, clasificarea contestată a fost adoptată în cadrul unor evaluări științifice și tehnice complexe pe care Comisia a trebuit să le efectueze și pentru care trebuie să îi fie recunoscută o largă putere de apreciere. 110 Mai întâi, în ceea ce privește argumentul reclamantelor întemeiat pe lipsa unei evaluări comparative a obiectivelor Regulamentului nr. 1272/2008, din cuprinsul punctului 15 de mai sus rezultă că regulamentul menționat are ca obiect garantarea unui nivel ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului, precum și libera circulație a substanțelor chimice, a amestecurilor și a anumitor articole specifice pe piața Uniunii. Acest regulament are ca obiectiv să determine proprietățile intrinseci ale substanțelor care conduc la clasificarea acestora ca fiind periculoase, în vederea unei corecte identificări și comunicări a pericolelor prezentate de substanțele respective (și de amestecurile care le conțin). 111 În plus, din articolul 1 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul nr. 1272/2008 rezultă că scopul prezentului regulament îl constituie garantarea unui înalt nivel de protecție a sănătății oamenilor și a mediului, precum și libera circulație a substanțelor, amestecurilor și articolelor, menționate la articolul 4 alineatul (8) din același regulament, prin armonizarea criteriilor de clasificare a substanțelor și amestecurilor și a regulilor privind etichetarea și ambalarea substanțelor și amestecurilor periculoase. 112 În această privință, pe de o parte, din articolul 3 din Regulamentul nr. 1272/2008 rezultă că o substanță sau un amestec care respectă criteriile privind pericolele fizice, pentru sănătate sau pentru mediu, stabilite în părțile 2-5 din anexa I la acest regulament, este considerat periculos și se clasifică în raport cu clasele de pericol corespunzătoare prevăzute în anexa I la același regulament. 113 În plus, din articolul 36 din Regulamentul nr. 1272/2008 rezultă că o substanță care îndeplinește criteriile stabilite în anexa I la acest regulament cu privire la pericolele menționate la alineatul (1) literele (a)-(d) al acestui articol, inclusiv cu privire la pericolul de toxicitate pentru reproducere, face în mod normal obiectul clasificării și etichetării armonizate în conformitate cu articolul 37 din același regulament. 114 Pe de altă parte, potrivit clauzei de liberă circulație prevăzute la articolul 51 din Regulamentul nr. 1272/2008, din motive legate de clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și amestecurilor în înțelesul aceluiași regulament, statele membre nu interzic, nu restricționează și nu împiedică introducerea pe piață a substanțelor sau amestecurilor care îndeplinesc cerințele regulamentului menționat și, dacă este cazul, ale actelor Uniunii adoptate odată cu punerea în aplicare a acestui regulament. 115 Rezultă că, în cadrul Regulamentului nr. 1272/2008, obiectivul liberei circulații a substanțelor chimice, a amestecurilor și a anumitor articole specifice pe piața Uniunii nu poate fi atins fără a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului, care este realizat printre altele prin clasificarea și etichetarea armonizată a substanțelor în vederea identificării și comunicării pericolelor pe care le prezintă. În plus, clasificarea și etichetarea armonizate nu implică o interdicție de a introduce pe piață substanțe care sunt conforme cu dispozițiile regulamentului respectiv. 116 Astfel, în speță, clasificarea contestată, în măsura în care adoptă o clasificare și o etichetare armonizate în temeiul articolului 37 din Regulamentul nr. 1272/2008, în vederea identificării și comunicării pericolului de toxicitate pentru reproducere al DAPD, trebuie considerată un instrument de îmbunătățire a protecției sănătății, care nu împiedică însă libera circulație a substanței pe piața Uniunii. 117 Rezultă din ceea ce precedă că argumentul reclamantelor întemeiat pe lipsa unei evaluări comparative a obiectivelor Regulamentului nr. 1272/2008 nu poate fi admis. 118 În continuare, în ceea ce privește argumentul reclamantelor potrivit căruia clasificarea contestată nu este necesară dat fiind că DAPD făcuse deja obiectul unor decizii de autoclasificare ca fiind toxic pentru reproducere categoria 2, este suficient să se arate că, pe de o parte, autoclasificarea DAPD nu se poate substitui procedurii de armonizare a clasificării și etichetării substanței menționate (a se vedea punctele 15-19 de mai sus) și că, pe de altă parte, categoriile 1B și 2 de pericol de toxicitate pentru reproducere nu identifică și nici nu comunică același pericol. În special, categoria 1B corespunde substanțelor prezumtive ca fiind toxice pentru reproducerea umană, iar categoria 2 corespunde substanțelor suspecte ca fiind toxice pentru reproducerea umană (a se vedea punctul 22 de mai sus). 119 În sfârșit, în ceea ce privește argumentul reclamantelor întemeiat pe lipsa unei analize economice a raportului costuri‑beneficii, trebuie să se constate că, deși o astfel de analiză este menționată în Comunicarea Comisiei din 2 februarie 2000 privind principiul precauției, aceasta nu este totuși prevăzută în cadrul procedurii de armonizare a clasificării și etichetării substanțelor vizată de titlul V din Regulamentul nr. 1272/2008. 120 În această privință, așa cum s‑a amintit la punctul 23 de mai sus, Regulamentul nr. 1272/2008 privește evaluarea pericolelor prezentate de substanțe, iar această evaluare trebuie diferențiată de evaluarea riscurilor prevăzută de Regulamentul nr. 1907/2006. Astfel, o evaluare a pericolelor legate de proprietățile intrinseci ale substanțelor nu trebuie să fie limitată în considerarea unor împrejurări de utilizare specifice, precum în cazul unei evaluări a riscurilor. 121 În orice caz, o analiză economică a raportului costuri‑beneficii nu poate deroga de la criteriile de clasificare a substanțelor pentru pericolul de toxicitate pentru reproducere, definite la punctul 3.7 din anexa I la Regulamentul nr. 1272/2008 (a se vedea punctul 20 de mai sus). Astfel, după cum rezultă dintr‑o interpretare coroborată a articolului 3 primul paragraf și a articolului 36 alineatul (1) din regulamentul menționat, clasificarea și etichetarea armonizate se întemeiază pe criterii referitoare la pericolele fizice, la pericolele pentru sănătate sau la pericolele pentru mediu, așa cum sunt enunțate în anexa I la acest regulament (a se vedea punctul 111 de mai sus), iar nu pe alți factori care nu sunt prevăzuți de acest regulament. 122 Prin urmare, critica reclamantelor întemeiată pe încălcarea principiului proporționalității trebuie respinsă. 123 În al doilea rând, în ceea ce privește critica reclamantelor întemeiată pe încălcarea dreptului lor la apărare și în special a dreptului de a fi ascultate, trebuie amintit că, potrivit articolului 41 alineatul (2) litera (a) din Carta drepturilor fundamentale, dreptul la bună administrare include dreptul oricărei persoane de a fi ascultată înainte de luarea oricărei măsuri individuale care ar putea să îi aducă atingere. Astfel, respectarea dreptului de a fi ascultat în orice procedură inițiată împotriva unei persoane și care poate să conducă la un act cauzator de prejudicii constituie un principiu fundamental al dreptului Uniunii care trebuie să fie garantat chiar în lipsa oricărei reglementări privind procedura. Acest principiu impune ca destinatarii unor decizii care le afectează în mod semnificativ interesele să aibă posibilitatea de a‑și face cunoscut în mod util punctul de vedere cu privire la elementele reținute împotriva lor pentru a fundamenta actul în litigiu (a se vedea în acest sens Hotărârea din 19 decembrie 2019, Probelte/Comisia, T‑67/18, EU:T:2019:873, punctul 86 și jurisprudența citată). 124 În schimb, în ceea ce privește actele cu aplicabilitate generală, nici procesul de elaborare a acestora, nici actele înseși nu impun, în temeiul principiilor generale ale dreptului Uniunii, cum ar fi dreptul de a fi ascultat, consultat sau informat, participarea persoanelor afectate. Situația este diferită dacă o dispoziție expresă din cadrul juridic care reglementează adoptarea actului menționat conferă un asemenea drept procedural unei persoane afectate (a se vedea în acest sens Hotărârea din 19 decembrie 2019, Probelte/Comisia, T‑67/18, EU:T:2019:873, punctul 87 și jurisprudența citată). 125 În speță, regulamentul atacat stabilește măsuri cu aplicabilitate generală, inclusiv clasificarea contestată. Astfel, după cum rezultă din cuprinsul punctului 10 de mai sus, articolul 1 din acest regulament stabilește o măsură cu aplicabilitate generală privind includerea DAPD pe „[l]ista clasificărilor și etichetărilor armonizate ale substanțelor periculoase”, care figurează în tabelul 3 din partea 3 din anexa VI la Regulamentul nr. 1272/2008. 126 În acest context, drepturile procedurale de care beneficiază reclamantele în cadrul procedurii de clasificare și etichetare armonizate sunt cele prevăzute în mod explicit de Regulamentul nr. 1272/2008 (a se vedea în acest sens Hotărârea din 5 iulie 2023, TIB Chemicals/Comisia, T‑639/20, nepublicată, EU:T:2023:374, punctul 180 și jurisprudența citată). 127 În această privință, trebuie amintit că, în conformitate cu articolul 37 alineatul (4) din Regulamentul nr. 1272/2008, „[CER] adoptă un aviz cu privire la orice propunere prezentată în baza alineatelor (1) sau (2), în termen de 18 luni de la primirea propunerii, acordând părților interesate posibilitatea de a‑și face cunoscute comentariile” și „[ECHA] transmite avizul în cauză și orice comentarii Comisiei”. 128 Articolul 37 alineatul (4) din Regulamentul nr. 1272/2008 trebuie interpretat având în vedere desfășurarea procedurii de armonizare a clasificării și etichetării substanțelor, prevăzută la acest articol. După cum s‑a menționat la punctul 19 de mai sus, această procedură se desfășoară în mai multe etape, și anume, mai întâi, prezentarea unei propuneri de clasificare, în continuare, adoptarea unui aviz de către CER „acordând părților interesate posibilitatea de a‑și face cunoscute comentariile”, apoi transmiterea de către ECHA a avizului în cauză și a oricăror comentarii Comisiei și, în sfârșit, adoptarea de către Comisie a unui act delegat, în cazul în care constată că armonizarea clasificării și etichetării substanței în cauză este corespunzătoare. 129 Rezultă că consultarea publică prevăzută la articolul 37 alineatul (4) din Regulamentul nr. 1272/2008 urmărește să permită părților interesate să își facă cunoscute comentariile cu privire la propunerea de clasificare și să furnizeze astfel eventual elemente nemenționate în această propunere, așa încât să permită CER să ia în considerare în avizul său comentariile și elementele prezentate de părțile interesate în cursul acestei faze (a se vedea în acest sens și prin analogie Hotărârea din 9 iunie 2021, Exxonmobil Petroleum & Chemical/ECHA, T‑177/19, nepublicată, EU:T:2021:336, punctul 236 și jurisprudența citată). 130 Prin urmare, este necesar să se arate că, deși articolul 37 alineatul (4) din Regulamentul nr. 1272/2008 prevede posibilitatea de a prezenta comentarii cu privire la propunerea de clasificare și etichetare armonizate, regulamentul menționat nu prevede în schimb posibilitatea părților interesate de a prezenta comentarii cu privire la avizul CER (a se vedea în acest sens Hotărârea din 5 iulie 2023, TIB Chemicals/Comisia, T‑639/20, nepublicată, EU:T:2023:374, punctul 184). 131 Așadar, în speță, reclamantele aveau dreptul de a‑și face cunoscute comentariile cu privire la propunerea de clasificare și etichetare armonizate și de a fi ascultate în această privință în fața CER, ceea ce s‑a și întâmplat. Astfel, între lunile martie și mai 2021, a fost organizată o consultare publică cu privire la propunerea de clasificare, iar mai multe state membre și părți interesate, inclusiv reclamantele prin intermediul consorțiului DAPD ai cărui membri sunt, au formulat comentarii (a se vedea punctul 8 de mai sus). În plus, astfel cum rezultă din conținutul avizului CER, acesta a luat în considerare comentariile formulate de mai multe state membre și de părți interesate, care au fost compilate în anexa la avizul menționat. 132 În aceste condiții și în conformitate cu jurisprudența citată la punctele 123 și 124 de mai sus, trebuie arătat că, pe de o parte, reclamantele nu dispuneau de un drept de a obține un răspuns din partea CER la comentariile pe care le‑au prezentat. Pe de altă parte, ele nu dispuneau de un drept de a fi consultate cu privire la eventuale informații suplimentare, adăugate de CER în avizul său. 133 În plus, nu s‑a demonstrat în speță că reclamantele au fost împiedicate să efectueze teste suplimentare și nici că asemenea teste erau necesare pentru adoptarea clasificării contestate. Astfel, după cum arată Comisia, reclamantele ar fi putut prezenta ECHA o propunere de testare în temeiul articolelor 40 și 41 din Regulamentul nr. 1907/2006. În plus, din considerentul (3) al regulamentului atacat rezultă că Comisia a primit informații suplimentare de la părțile interesate care contestă evaluarea științifică prezentată în avizul CER, pe care le‑a evaluat, dar că nu le‑a considerat suficiente pentru a pune la îndoială analiza științifică cuprinsă în acest aviz. 134 Rezultă că argumentul reclamantelor întemeiat pe o încălcare a acordului interinstituțional menționat la punctul 104 de mai sus, potrivit căruia Comisia nu a urmat un proces echitabil și nu a examinat toate informațiile și probele disponibile, nu poate fi admis. 135 Pe de altă parte, argumentul reclamantelor conform căruia acestea au fost puse în situația imposibilă de a trebui să demonstreze lipsa efectelor adverse ale DAPD asupra oamenilor trebuie respins pentru aceleași motive examinate anterior în cadrul primei critici a primului motiv (a se vedea punctele 35-45 de mai sus). 136 Prin urmare, trebuie respinsă critica reclamantelor întemeiată pe încălcarea dreptului lor la apărare ca nefondată. 137 În al treilea rând, în ceea ce privește critica reclamantelor întemeiată pe încălcarea principiului bunei administrări, trebuie să se constate că reclamantele nu prezintă niciun argument nou în raport cu cele care au fost deja respinse în cadrul examinării celui de al doilea motiv, precum și a prezentului motiv. 138 Pe de altă parte, în replică, reclamantele invocă un argument întemeiat pe lipsa unei abordări întemeiate pe forța probantă a datelor, fără a preciza însă în ce mod o asemenea lipsă, de altfel nedemonstrată, ar fi legată de principiul bunei administrări. 139 Prin urmare, critica reclamantelor întemeiată pe încălcarea principiului bunei administrări trebuie respinsă. 140 Prin urmare, al treilea motiv trebuie respins ca nefondat și, în consecință, acțiunea trebuie respinsă în totalitate. Cu privire la cheltuielile de judecată 141 Potrivit articolului 134 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Tribunalului, partea care cade în pretenții este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată. 142 Întrucât reclamantele au căzut în pretenții, se impune ca, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, să fie obligate să suporte și cheltuielile de judecată efectuate de Comisie, conform concluziilor acesteia, inclusiv pe cele aferente procedurii măsurilor provizorii. 143 Potrivit articolului 138 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, statele membre și instituțiile care intervin în litigiu suportă propriile cheltuieli de judecată. Potrivit articolului 1 alineatul (2) litera (g) din regulamentul menționat, termenul „instituții” desemnează instituțiile Uniunii prevăzute la articolul 13 alineatul (1) TUE, precum și organele, oficiile sau agențiile înființate prin tratate sau printr‑un act adoptat pentru punerea în aplicare a acestora și care pot fi părți în fața Tribunalului. Potrivit articolului 100 din Regulamentul nr. 1907/2006, ECHA este un organism al Uniunii. Rezultă că Republica Federală Germania, Regatul Țărilor de Jos și ECHA vor suporta fiecare propriile cheltuieli de judecată. Pentru aceste motive, TRIBUNALUL (Camera a șasea) declară și hotărăște: 1) Respinge acțiunea. 2) Obligă Djchem Chemicals Poland S.A. și The Goodyear Tire & Rubber Company să suporte propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Comisia Europeană, inclusiv pe cele aferente procedurii măsurilor provizorii înregistrate sub numărul T‑174/24 R. 3) Republica Federală Germania, Regatul Țărilor de Jos și Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) vor suporta propriile cheltuieli de judecată. Costeira Kancheva Zilgalvis Pronunțată astfel în ședință publică la Luxemburg, la 21 ianuarie 2026. Semnături ( *1 ) Limba de procedură: engleza.