Desen sau model industrial comunitar – Procedură de declarare a nulității – Desen sau model industrial comunitar înregistrat care reprezintă un bec cu LED – Neluarea în considerare a divulgării desenului sau modelului industrial anterior – Articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002 – Condiții – Sarcina probei

HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI (Camera a doua) 12 martie 2025 ( *1 ) „Desen sau model industrial comunitar – Procedură de declarare a nulității – Desen sau model industrial comunitar înregistrat care reprezintă un bec cu LED – Neluarea în considerare a divulgării desenului sau modelului industrial anterior – Articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002 – Condiții – Sarcina probei” În cauza T‑66/24, Lidl Vertriebs GmbH & Co. KG, cu sediul în Anzing (Germania), reprezentată de T. Dolde, C Zimmer și M. Hawkins, avocați, recurentă, împotriva Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), reprezentat de D. Gája, în calitate de agent, pârât, cealaltă parte din procedura care s‑a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă în fața Tribunalului, fiind Liquidleds Lighting Corp., cu sediul în Taipei (Taiwan), reprezentată de S. Beckmann, avocată, TRIBUNALUL (Camera a doua), compus din doamna A. Marcoulli (raportoare), președintă, domnul W. Valasidis și doamna L. Spangsberg Grønfeldt, judecători, grefier: P. Núñez Ruiz, administratoare, având în vedere faza scrisă a procedurii, în urma ședinței din 21 noiembrie 2024, pronunță prezenta Hotărâre 1 Prin acțiunea întemeiată pe articolul 263 TFUE, reclamanta, Lidl Vertriebs GmbH & Co. KG, solicită anularea deciziei Camerei a treia de recurs a Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) din 27 noiembrie 2023 (cauza R 2336/2022‑3) (denumită în continuare „decizia atacată”). Istoricul cauzei 2 La 25 martie 2021, reclamanta a depus la EUIPO o cerere de declarare a nulității desenului sau modelului industrial comunitar înregistrat în urma unei cereri depuse la 12 ianuarie 2017 de intervenientă, Liquidleds Lighting Corp., și care este reprezentat în următoarea imagine: 3 Produsul căruia urmează să îi fie aplicat desenul sau modelul industrial menționat la punctul 2 de mai sus, a cărui nulitate era solicitată, făcea parte din clasa 26.04 în sensul Aranjamentului de la Locarno din 8 octombrie 1968 privind clasificarea internațională a desenelor și modelelor industriale, cu modificările ulterioare, și corespundea următoarei descrieri: „Becuri cu LED”. 4 Motivul invocat în susținerea cererii de declarare a nulității era cel prevăzut la articolul 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 al Consiliului din 12 decembrie 2001 privind desenele sau modelele industriale comunitare (JO 2002, L 3, p. 1, Ediție specială, 13/vol. 33, p. 70) coroborat cu articolul 4 alineatul (1), precum și cu articolele 5 și 6 din același regulament. 5 Cererea de declarare a nulității se întemeia pe desenul sau modelul industrial anterior D1 și pe desenul sau modelul industrial anterior D2. 6 La 23 septembrie 2022, divizia de anulare a respins cererea de declarare a nulității. 7 La 28 noiembrie 2022, reclamanta a formulat o cale de atac la EUIPO împotriva deciziei diviziei de anulare. 8 Prin decizia atacată, camera de recurs a respins calea de atac. Aceasta a considerat, pe de o parte, că divulgarea desenului sau modelului industrial anterior D1 intra în domeniul de aplicare al excepției prevăzute la articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002 și, pe de altă parte, că reclamanta nu demonstrase divulgarea desenului sau modelului industrial anterior D2. Concluziile părților 9 Reclamanta solicită Tribunalului: – anularea deciziei atacate; – obligarea EUIPO și a intervenientei la plata cheltuielilor de judecată. 10 EUIPO solicită Tribunalului: – respingerea acțiunii; – obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată în cazul organizării unei ședințe. 11 Intervenienta solicită Tribunalului: – respingerea acțiunii; – obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată. În drept 12 Reclamanta invocă un motiv unic, întemeiat pe încălcarea articolului 6 alineatul (1) litera (b) coroborat cu articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002. Acest motiv cuprinde în esență trei aspecte, întemeiate, primul, pe o repartizare inexactă a sarcinii probei, al doilea, pe o examinare eronată a elementelor de probă și, al treilea, pe o aplicare eronată a articolului 7 alineatul (2) din regulamentul menționat. 13 Cu titlu introductiv, este necesar să se arate că, astfel cum reiese din conținutul motivului unic, precum și din conținutul acțiunii în ansamblul său și astfel cum a confirmat reclamanta în ședință, ea contestă decizia atacată numai în ceea ce privește aprecierile camerei de recurs referitoare la desenul sau modelul industrial anterior D1, a cărui divulgare nu a fost luată în considerare în temeiul articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002, în legătură cu articolul 6 din același regulament. În schimb, reclamanta nu contestă aprecierile camerei de recurs referitoare la nedivulgarea desenului sau modelului industrial anterior D2. În consecință, obiectul prezentei acțiuni se limitează la anularea deciziei atacate în măsura în care prin aceasta s‑a respins acțiunea reclamantei referitoare la cererea sa de declarare a nulității întemeiată pe desenul sau modelul industrial anterior D1. Observații introductive cu privire la cadrul juridic relevant 14 În temeiul articolului 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002, un desen sau model industrial comunitar poate fi declarat nul dacă nu îndeplinește condițiile stabilite la articolele 4-9 din regulamentul menționat, în special noutatea și caracterul individual, prevăzute la articolul 5 și, respectiv, la articolul 6 din acest regulament. 15 Potrivit articolului 5 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002, un desen sau model industrial comunitar înregistrat reprezintă o noutate dacă niciun desen sau model identic nu a fost făcut public înainte de data de depunere a cererii de înregistrare a desenului sau modelului pentru care se solicită protecție sau, dacă se revendică o prioritate, data de prioritate. 16 Potrivit articolului 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002, se consideră că un desen sau model industrial comunitar înregistrat are caracter individual dacă impresia globală pe care o produce asupra utilizatorului avizat diferă de impresia produsă asupra unui asemenea utilizator de orice alt desen sau model industrial care a fost divulgat publicului înainte de data de depunere a cererii de înregistrare sau, dacă se revendică o prioritate, înainte de data de prioritate. 17 Articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002 prevede că un desen sau un model industrial a fost divulgat publicului dacă a fost publicat ca urmare a înregistrării sau în alt mod ori a fost expus, utilizat în comerț sau făcut public în orice alt mod înainte de data depunerii cererii de înregistrare sau, dacă se revendică o prioritate, înainte de data de prioritate, cu excepția situațiilor în care aceste acțiuni nu ar fi putut deveni în mod rezonabil cunoscute, în cursul normal al afacerilor, grupurilor specializate din sectorul în cauză care funcționează în Uniune. Nu se consideră însă divulgat publicului un desen sau un model în cazul în care a fost divulgat numai unui terț în condiții de confidențialitate explicite sau implicite. 18 Cu toate acestea, considerentul (20) al Regulamentului nr. 6/2002 precizează că este de asemenea necesar ca autorul sau succesorul în drepturi al acestuia să aibă posibilitatea de a testa produsele în care urmează să fie încorporat desenul sau modelul industrial și care urmează să fie introduse pe piață, pentru a hotărî dacă protecția oferită de înregistrarea Uniunii este oportună. În acest sens, este necesar să se prevadă că divulgarea desenului sau a modelului de către autor sau de către succesorul acestuia în drepturi nu trebuie să împiedice evaluarea noutății sau a caracterului individual al desenului sau modelului în cauză. 19 Astfel, articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002 prevede următoarele: „În sensul dispozițiilor articolelor 5 și 6, nu se ia în considerare divulgarea dacă desenul sau modelul industrial pentru care se solicită protecția unui desen sau model industrial comunitar înregistrat a fost divulgat publicului: (a) de către autor sau succesorul acestuia în drepturi sau de către un terț, ca urmare a unor informații pe care le‑a furnizat sau a unor acte îndeplinite de autor sau de succesorul acestuia în drepturi și (b) pe parcursul perioadei de douăsprezece luni premergătoare datei de depunere a cererii de înregistrare sau datei de prioritate, dacă se revendică o prioritate.” 20 În lumina acestei evocări a cadrului juridic pertinent trebuie analizate cele trei aspecte ale motivului unic invocat de reclamantă, începând cu al treilea aspect. Cu privire la al treilea aspect al motivului unic, întemeiat pe o aplicare eronată a articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002 21 Reclamanta arată că camera de recurs a interpretat în mod eronat articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002 atunci când a considerat că nu era necesară nicio identitate între desenul sau modelul industrial contestat și desenul sau modelul industrial divulgat. Deși camera de recurs a indicat în mod corect că dispoziția în cauză se aplică și examinării caracterului individual, această dispoziție nu ar putea fi însă extinsă la cazurile în care desenul sau modelul industrial divulgat inițial ar fi diferit de cel înregistrat ulterior. Potrivit reclamantei, dispoziția menționată impune identitatea dintre desenul sau modelul industrial divulgat inițial și cel înregistrat ulterior, în lipsa căreia excepția prevăzută de aceasta nu se poate aplica. Din moment ce în speță desenul sau modelul industrial divulgat inițial ar fi diferit de desenul sau modelul industrial contestat, dar ar produce aceeași impresie globală precum acesta, dispoziția menționată nu se poate aplica. 22 EUIPO și intervenienta contestă argumentele reclamantei. 23 Trebuie să se înceapă prin a arăta că, așa cum reiese din cuprinsul punctului 19 de mai sus, articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002 indică mai întâi că, „[î] n sensul dispozițiilor articolelor 5 și 6 [din regulamentul menționat], nu se ia în considerare divulgarea” dacă sunt îndeplinite condițiile pe care le prevede. În continuare, acesta precizează că este vorba despre situația în care „desenul sau modelul industrial pentru care se solicită protecția unui desen sau model industrial comunitar înregistrat a fost divulgat publicului”. În sfârșit, acesta arată că divulgarea menționată trebuie făcută „de către autor sau succesorul acestuia în drepturi” [articolul 7 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul nr. 6/2002] și „pe parcursul perioadei de douăsprezece luni premergătoare datei de depunere a cererii de înregistrare” [articolul 7 alineatul (2) litera (b) din același regulament] (denumită în continuare „perioada de grație”). 24 Reiese, așadar, din articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002 că excepția pe care o prevede în materie de divulgare se aplică atât în raport cu condiția de protecție prevăzută la articolul 5 din regulamentul menționat, referitoare la „noutatea” unui desen sau model industrial, cât și în raport cu condiția de protecție prevăzută la articolul 6 din acest regulament, referitoare la „caracterul individual” al unui desen sau model industrial. 25 În ceea ce privește condițiile de protecție menționate, trebuie amintit că, în sensul articolelor 5 și 6 din Regulamentul nr. 6/2002, pe de o parte, noutatea unui desen sau model industrial implică faptul că niciun desen sau model industrial identic nu a fost divulgat și, pe de altă parte, caracterul individual al unui desen sau model industrial implică faptul că impresia globală pe care o produce asupra utilizatorului avizat diferă de cea produsă de orice desen sau model industrial care a fost divulgat. 26 Astfel, deși lipsa noutății în sensul articolului 5 din Regulamentul nr. 6/2002 înseamnă că un desen sau model industrial identic a fost divulgat, lipsa caracterului individual în sensul articolului 6 din același regulament înseamnă că un desen sau model industrial care produce aceeași impresie globală asupra utilizatorului avizat a fost divulgat. 27 Rezultă astfel din articolele 5 și 6 din Regulamentul nr. 6/2002 coroborate cu articolul 7 alineatul (2) din același regulament că, în cazul în care condițiile prevăzute de această din urmă dispoziție sunt îndeplinite, nu se ține seama de divulgarea unui desen sau model industrial identic (în scopul aplicării articolului 5 din regulamentul menționat) sau a unui desen sau model industrial care produce aceeași impresie globală (în vederea aplicării articolului 6 din acest regulament). 28 În consecință, este inerent aplicării articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002, în legătură cu articolul 6 din același regulament, ca divulgarea care este posibil să nu fie luată în considerare în cadrul examinării caracterului individual să privească un desen sau model industrial anterior care produce aceeași impresie globală precum desenul sau modelul industrial contestat. Astfel, divulgarea care este posibil să nu fie luată în considerare privește un desen sau model industrial anterior identic cu desenul sau modelul industrial contestat numai atunci când excepția în cauză este aplicată în legătură cu articolul 5 din regulamentul menționat în cadrul examinării noutății. 29 Pe de altă parte, lipsa caracterului individual poate decurge de asemenea, în mod concret, din divulgarea unui desen sau model industrial anterior identic, întrucât un astfel de desen sau model industrial nu poate produce o impresie globală diferită. Astfel, îndeplinirea condiției caracterului individual impune o diferențiere mai mare a desenului sau modelului industrial contestat în raport cu orice desen sau model industrial anterior decât îndeplinirea condiției noutății, astfel încât un desen sau model industrial care nu este nou nu poate, cu atât mai mult, să prezinte un caracter individual [a se vedea Hotărârea din 27 aprilie 2022, Group Nivelles/EUIPO – Easy Sanitary Solutions (Canal de evacuare de duș), T‑327/20, EU:T:2022:263, punctul 170 și jurisprudența citată]. Astfel, deși lipsa noutății se dovedește decisivă pentru lipsa caracterului individual (Hotărârea din 27 aprilie 2022, Canal de evacuare de duș, T‑327/20, EU:T:2022:263, punctul 171), nu este mai puțin adevărat că, în sine, condiția privind caracterul individual nu impune lipsa divulgării unui desen sau model industrial anterior identic, ci a unui desen sau model industrial anterior care produce aceeași impresie globală. 30 Prin urmare, articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002, în legătură cu articolul 6 din același regulament, vizează neluarea în considerare a divulgării unui desen sau model industrial anterior care produce aceeași impresie globală precum desenul sau modelul industrial contestat. 31 De altfel, contrar celor susținute de reclamantă, dispoziția în cauză, atunci când se referă la situația în care „desenul sau modelul industrial pentru care se solicită protecția unui desen sau model industrial comunitar înregistrat a fost divulgat publicului”, nu poate fi interpretată în sensul că desenul sau modelul industrial divulgat publicului (a cărui divulgare este susceptibilă să nu fie luată în considerare dacă sunt îndeplinite cele două condiții prevăzute de dispoziția menționată) ar trebui să fie „identic” cu desenul sau modelul industrial contestat sau ar trebui să fie „același” desen sau model industrial precum cel contestat, făcând abstracție de modul său de redactare mai larg, de contextul și de obiectivul său. 32 Într‑adevăr, trebuie amintit că, pentru interpretarea unei noțiuni de drept al Uniunii, este necesar să se țină seama nu numai de modul de redactare a dispoziției în care apare noțiunea, ci și de contextul în care se înscrie și de obiectivele urmărite de reglementarea din care face parte (Hotărârea din 24 noiembrie 2011, Circul Globus București, C‑283/10, EU:C:2011:772, punctul 32). 33 Astfel, trebuie arătat că modul de redactare a articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002 nu utilizează cuvântul „identic” și nici nu se referă la noțiunea de „identitate” și că nici expresia „același desen sau model industrial” nu figurează în cuprinsul acestuia. Or, dacă legiuitorul Uniunii ar fi intenționat să limiteze aplicarea excepției în cauză la divulgarea unui desen sau model industrial „identic” sau a „aceluiași” desen sau model industrial, ar fi indicat acest lucru în mod expres, astfel cum a procedat, într‑un alt context, la articolul 41 alineatul (1) din același regulament, referindu‑se la „același desen sau model industrial”. 34 În schimb, referindu‑se într‑un mod mai general la divulgarea unui desen sau model industrial înregistrat, legiuitorul Uniunii pare să se fi limitat să stabilească o legătură, desigur strânsă, între un desen sau model industrial înregistrat și un desen sau model industrial divulgat anterior de persoanele menționate la articolul 7 alineatul (2) litera (a) din regulamentul menționat, în perioada de grație prevăzută la articolul 7 alineatul (2) litera (b) din același regulament. Totuși, ca atare, modul de redactare a articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002 nu permite să se excludă posibilitatea ca o astfel de legătură să existe în mod valabil atât în cazul în care aceste desene sau modele industriale sunt identice, cât și în cazul în care produc aceeași impresie globală, ținând seama și de contextul în care se înscrie dispoziția în cauză și, în mod mai global, de obiectivul acesteia. 35 În ceea ce privește, pe de o parte, contextul în care se înscrie dispoziția în cauză, este suficient să se amintească faptul că, așa cum s‑a arătat la punctele 24-28 de mai sus, articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002, la fel ca, de altfel, articolul 7 alineatul (1) din regulamentul menționat, face referire atât la articolul 5, cât și la articolul 6 din același regulament și, prin urmare, la examinarea atât a noutății, cât și a caracterului individual al desenului sau modelului industrial contestat. Situația este aceeași în ceea ce privește considerentul (20) al Regulamentului nr. 6/2002, al cărui domeniu de aplicare a fost amintit la punctul 18 de mai sus. Or, în vederea examinării caracterului individual al desenului sau modelului industrial contestat, divulgarea care este posibil să nu fie luată în considerare, în temeiul articolului 7 alineatul (2) din regulamentul menționat, privește un desen sau model industrial care produce aceeași impresie globală precum desenul sau modelul industrial contestat. 36 În ceea ce privește, pe de altă parte, obiectivul său, excepția prevăzută la articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002 urmărește protejarea intereselor autorului și ale succesorului în drepturi al acestuia [Hotărârea din 26 aprilie 2023, Activa Grillküche/EUIPO – Targa (Aparat pentru prăjire), T‑757/21, EU:T:2023:216, punctul 28]. Într‑adevăr, finalitatea articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002 este de a oferi autorului sau succesorului acestuia în drepturi posibilitatea de a prezenta un desen sau un model industrial pe piață o perioadă de 12 luni înainte de a îndeplini formalitățile de depunere. Astfel, pe parcursul acestei perioade, autorul sau succesorul acestuia în drepturi se pot asigura de succesul comercial al desenului sau modelului industrial în cauză înainte de a efectua cheltuielile aferente înregistrării, fără a se teme că divulgarea care are loc cu această ocazie poate fi invocată cu succes într‑o procedură de declarare a nulității intentată după înregistrarea eventuală a desenului sau modelului industrial în cauză [Hotărârea din 14 iunie 2011, Sphere Time/OAPI – Punch (Ceas atașat la o curea), T‑68/10, EU:T:2011:269, punctele 24 și 25]. 37 Pe de altă parte, trebuie amintit că, în conformitate cu considerentul (7) al Regulamentului nr. 6/2002, sistemul de protecție a desenelor sau modelelor industriale comunitare urmărește să favorizeze inovația și dezvoltarea de noi produse și investițiile în producerea acestora. 38 Or, urmărirea obiectivelor amintite la punctele 18, 36 și 37 de mai sus ar fi afectată dacă, după ce a testat un desen sau model industrial pe piață, autorul sau succesorul său în drepturi care dorește să beneficieze de perioada de grație ar fi obligat, în toate cazurile, să solicite înregistrarea desenului sau modelului industrial astfel cum a fost testat inițial pe piață, fără a putea lua în considerare rezultatele concrete ale acestui test, pentru a aduce respectivului desen sau model industrial eventualele ajustări necesare pentru a asigura succesul comercial al acestuia și fără a putea solicita, așadar, înregistrarea unui desen sau model industrial care, fără a fi identic, ar produce aceeași impresie globală precum cel testat inițial pe piață. 39 Într‑adevăr, interpretarea susținută de reclamantă ar implica faptul că, prin înregistrarea unui desen sau model industrial care nu ar fi identic cu desenul sau modelul industrial testat pe piață, autorul sau succesorul său în drepturi ar risca să i se opună, într‑o procedură de declarare a nulității, divulgarea de către el însuși, în perioada de grație, a acestui desen sau model industrial anterior. 40 Astfel, o asemenea interpretare ar fi contrară obiectivului articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002 și, în sens mai larg, sistemului de protecție a desenelor sau modelelor industriale comunitare, care urmărește să permită autorului să testeze un desen sau model industrial pe piață și să favorizeze inovația și dezvoltarea produselor. 41 Rezultă din tot ceea ce precedă că, contrar celor susținute de reclamantă, aplicarea articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002 în legătură cu articolul 6 din același regulament nu impune ca desenul sau modelul industrial anterior, a cărui divulgare este posibil să nu fie luată în considerare, să fie identic cu desenul sau modelul industrial contestat. 42 Prin urmare, al treilea aspect al motivului unic trebuie respins. Cu privire la primul aspect al motivului unic, întemeiat pe o repartizare inexactă a sarcinii probei 43 Reclamanta arată că părții care invocă excepția prevăzută la articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002 îi revine sarcina de a dovedi că se aplică și că sunt îndeplinite condițiile aferente. Cu toate acestea, în speță camera de recurs ar fi transferat întreaga sarcină a probei asupra reclamantei. Din moment ce intervenienta nu și‑a îndeplinit sarcina probei, reclamanta nu era obligată să combată aplicarea dispoziției menționate. 44 EUIPO și intervenienta contestă argumentele reclamantei. 45 Cu titlu introductiv, trebuie amintit că, atunci când solicitantul nulității invocă motivul de nulitate prevăzut la articolul 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002, îi revine acestuia obligația de a furniza elementele de natură să demonstreze că desenul sau modelul industrial contestat nu îndeplinește condițiile prevăzute la articolele 4-9 din acest regulament (Hotărârea din 21 septembrie 2017, Easy Sanitary Solutions și EUIPO/Group Nivelles, C‑361/15 P și C‑405/15 P, EU:C:2017:720, punctul 60). 46 În special, probele invocate trebuie să poată stabili corespunzător cerințelor legale că desenul sau modelul industrial anterior a fost efectiv divulgat publicului înainte de data de depunere a cererii de înregistrare a desenului sau modelului industrial contestat [Hotărârea din 21 iunie 2018, Haverkamp IP/EUIPO – Sissel (Motiv de suprafață în relief pe tipul unei plaje de pietre), T‑228/16, nepublicată, EU:T:2018:369, punctul 27]. 47 În schimb, pentru ca articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002 să fie aplicabil în cadrul unei proceduri de declarare a nulității, titularul desenului sau modelului industrial avut în vedere în cererea de declarare a nulității trebuie să demonstreze că este fie autorul desenului sau modelului industrial pe care se întemeiază respectiva cerere, fie succesorul acestuia în drepturi (Hotărârea din 14 iunie 2011, Ceas atașat la o curea, T‑68/10, EU:T:2011:269, punctul 26), că acest desen sau model industrial a fost divulgat de el însuși sau de un terț pe baza unor informații furnizate sau a unor acte îndeplinite de el și că această divulgare a avut loc în perioada de grație. 48 În decizia atacată, mai întâi, la punctele 32 și 33, camera de recurs a indicat că elementele de probă prezentate de reclamantă în susținerea cererii sale de declarare a nulității demonstrau divulgarea desenului sau modelului industrial anterior D1, divulgare care, de altfel, nu era contestată de intervenientă. 49 În continuare, la punctul 34 din decizia atacată, camera de recurs a precizat că intervenienta a susținut totuși că trebuia să se aplice excepția prevăzută la articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002. În această privință, la punctul 36 din decizia atacată, camera de recurs a arătat că revenea părții care invoca aplicarea excepției menționate sarcina de a furniza elementele de probă pertinente. La punctul 37 din decizia atacată, camera de recurs a adăugat că, dacă persoana care solicită declararea nulității intenționa să respingă aplicarea acestei dispoziții, ea trebuia să prezinte elemente de probă în susținere. 50 În sfârșit, pe baza acestor premise, la punctele 38-42 și 44-49 din decizia atacată, camera de recurs a examinat atât elementele de probă prezentate de intervenientă în susținerea aplicării excepției prevăzute la articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002, cât și observațiile prezentate de reclamantă pentru a respinge aplicarea acestei excepții. Camera de recurs a concluzionat astfel, la punctele 43 și 50 din decizia atacată, pe de o parte, că excepția invocată de intervenientă era aplicabilă în speță și, pe de altă parte, că reclamanta nu a prezentat niciun element susceptibil să repună în discuție această concluzie. 51 În primul rând, este necesar să se arate că, în conformitate cu jurisprudența amintită la punctele 45-47 de mai sus, revenea mai întâi reclamantei sarcina de a demonstra că desenul sau modelul industrial contestat nu îndeplinea condițiile de protecție și în special, în prealabil, că desenul sau modelul industrial anterior fusese divulgat publicului. Prin urmare, în legătură cu divulgarea desenului sau modelului industrial anterior, îi revenea eventual intervenientei sarcina de a se prevala de excepția prevăzută la articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002 și de a demonstra îndeplinirea condițiilor de aplicare a acesteia. 52 Or, astfel cum reiese din cuprinsul punctelor 48-50 de mai sus, camera de recurs, după ce a constatat că desenul sau modelul industrial anterior D1 fusese divulgat publicului, aspect care nu era contestat de intervenientă, a examinat în conformitate cu aceste principii aplicabilitatea excepției prevăzute la articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002, invocată de intervenientă în lumina elementelor de probă prezentate de aceasta. 53 În al doilea rând, astfel cum reiese din decizia atacată și din cuprinsul punctelor 49 și 50 de mai sus, camera de recurs a examinat de asemenea observațiile prezentate de reclamantă pentru a respinge aplicarea excepției menționate. 54 Or, examinând observațiile prezentate în acest scop de reclamantă și eventualele elemente de probă prezentate de aceasta în susținerea observațiilor sale, camera de recurs nu a transferat sarcina probei asupra reclamantei, ci a aplicat principiul general al protecției dreptului la apărare și în special articolul 62 din Regulamentul nr. 6/2002, care constituie o aplicare specifică a acestui principiu. Astfel, a doua teză a acestei dispoziții prevede că deciziile EUIPO nu se pot întemeia decât pe motive sau dovezi asupra cărora părțile interesate au avut posibilitatea de a‑și exprima punctul de vedere [a se vedea prin analogie Hotărârea din 21 aprilie 2021, Hasbro/EUIPO – Kreativni Dogadaji (MONOPOLY), T‑663/19, EU:T:2021:211, punctul 119]. De altfel, trebuie să se constate că, în fața Tribunalului, reclamanta nu a invocat încălcarea nici a principiului menționat, nici a dispoziției respective. 55 Pe de altă parte, contrar celor sugerate de reclamantă, posibilitatea sa de a prezenta în mod util observații nu este supusă condiției ca explicațiile și probele prezentate de intervenientă pentru a justifica aplicarea articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002 să îndeplinească un nivel special de credibilitate și de coerență. Dimpotrivă, prin observațiile sale, reclamanta are posibilitatea de a aduce în atenția organelor EUIPO motivele în temeiul cărora, în opinia sa, explicațiile și probele respective ale intervenientei nu ar fi nici credibile, nici coerente. În consecință, pretinsa împrejurare că, în opinia sa, explicațiile și probele intervenientei erau puțin credibile și incoerente nu a împiedicat‑o să își prezinte în mod util observațiile și nici nu a determinat o inversare a sarcinii probei în detrimentul său. 56 Desigur, la punctul 37 din decizia atacată, camera de recurs a părut să sugereze că partea care intenționa să conteste aplicarea excepției prevăzute la articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002 ar trebui să prezinte elemente de probă în susținere. Totuși, această indicație, deși este regretabil neclară, nu poate fi înțeleasă în sensul că impune ca o astfel de parte, precum în speță reclamanta, să prezinte în mod necesar elemente de probă în susținerea observațiilor sale, aceasta putându‑se limita, eventual, să formuleze observații cu privire la explicațiile și la probele prezentate de partea care invocă aplicarea excepției menționate. 57 În orice caz, trebuie amintit că în speță camera de recurs a examinat atât explicațiile și elementele de probă prezentate de intervenientă pentru a justifica aplicarea articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002, cât și observațiile prezentate de reclamantă pentru a respinge aplicarea acestora. 58 Rezultă din cele ce precedă că, contrar celor susținute de reclamantă, camera de recurs nu a săvârșit o eroare de drept în repartizarea sarcinii probei și nici nu a transferat în mod nejustificat această sarcină asupra reclamantei. 59 Prin urmare, primul aspect al motivului unic trebuie respins. Cu privire la al doilea aspect al motivului unic, întemeiat pe o examinare eronată a elementelor de probă 60 Reclamanta arată că camera de recurs ar fi săvârșit o eroare atunci când s‑a întemeiat pe elementele de probă prezentate de intervenientă, care ar fi incoerente. În primul rând, desenul sau modelul industrial pretins divulgat cu ocazia târgului din martie 2016 (care figurează în anexa R8 în procedura în fața EUIPO) și desenul sau modelul industrial contestat nu ar fi identice, întrucât ar prezenta mai multe diferențe privind vârful filamentului, numărul de bucle, înălțimea tijei din sticlă și poziția terminației filamentului. În al doilea rând, declarația martorului (prezentată în anexa R10 la procedura în fața EUIPO) ar conține informații eronate, întrucât imaginea becului care figurează în anexa 1 la aceasta nu ar fi identică cu desenul sau modelul industrial contestat, întrucât ar prezenta diferențe evidente în ceea ce privește platoul buclei, traiectoria filamentului, poziția finală a filamentului și înălțimea totală a buclelor. În al treilea rând, desenul sau modelul industrial anterior D1 și desenul sau modelul industrial contestat nu ar fi identice. Pe de o parte, tulpinile din sticlă ar avea o lungime diferită, iar poziția, precum și traiectoria părții superioare a buclei ar fi diferite. Pe de altă parte, diferențele în forma filamentului nu s‑ar putea explica prin faptul că becurile ar fi aprinse și că lumina ar provoca reflexii pe sticlă. În sfârșit, potrivit reclamantei, din moment ce din elementele de probă reiese că există patru becuri diferite cu un filament în spirală (cele reprezentate în desenul sau modelul industrial contestat, în desenul sau modelul industrial anterior D1, în anexa R8 și în anexa R10), camera de recurs ar fi trebuit să concluzioneze că elementele de probă erau incoerente și puțin concludente. 61 EUIPO și intervenienta contestă argumentele reclamantei. 62 Cu titlu introductiv, este necesar să se arate că reclamanta susține, așadar, în esență, pe de o parte, că desenul sau modelul industrial anterior D1 și desenul sau modelul industrial contestat nu sunt identice și, pe de altă parte, că becurile care figurează în anexele R8 și R10 sunt diferite de cel reprodus în desenul sau modelul industrial contestat. 63 În primul rând, este necesar să se arate că argumentul reclamantei privind lipsa identității dintre desenul sau modelul industrial contestat și desenul sau modelul industrial anterior D1 este în contradicție vădită cu conținutul cererii de declarare a nulității pe care reclamanta însăși a prezentat‑o în fața EUIPO, în cadrul căreia a susținut că desenele sau modelele industriale respective erau identice. Întrebată în această privință în ședință, reclamanta a explicat că, în opinia sa, aceste desene sau modele industriale erau identice numai în sensul articolului 5 din Regulamentul nr. 6/2002. Or, este suficient să se arate că aprecierea identității celor două desene sau modele industriale nu poate varia în funcție de dispozițiile regulamentului menționat luând în considerare, și anume, pe de o parte, articolul 5 din regulamentul menționat și, pe de altă parte, articolul 7 alineatul (2) din acest regulament, în legătură cu articolul 6 din același regulament. 64 De altfel, este necesar să se arate că argumentația reclamantei se întemeiază pe o premisă eronată. 65 Astfel, după cum rezultă din examinarea celui de al treilea aspect al motivului unic prezentat la punctele 23-41 de mai sus, aplicarea articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002 coroborat cu articolul 6 din același regulament nu impune ca desenul sau modelul industrial anterior (a cărui divulgare este posibil să nu fie luată în considerare) să fie identic cu desenul sau modelul industrial contestat. Dimpotrivă, din dispozițiile menționate reiese că acestea se referă de asemenea la divulgarea unui desen sau model industrial anterior care produce aceeași impresie globală precum desenul sau modelul industrial contestat. 66 În plus, în orice caz, în măsura în care argumentele reclamantei urmăresc să susțină că desenele sau modelele industriale în conflict, deși produc aceeași impresie globală, ar prezenta diferențe care nu permit să se considere că sunt identice, acestea trebuie înlăturate ca fiind inoperante în ceea ce privește aplicarea articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002. 67 Astfel, reiese din jurisprudență că problema privind divulgarea unui desen sau model industrial anterior nu este doar o chestiune esențială, ci este și o chestiune preliminară a cărei soluționare este necesară în vederea aplicării corecte a articolelor 5 și 6 din Regulamentul nr. 6/2002 [Hotărârea din 23 octombrie 2018, Mamas and Papas/EUIPO – Wall‑Budden (Apărătoare laterale pentru patul copiilor), T‑672/17, nepublicată, EU:T:2018:707, punctul 30]. Astfel, potrivit articolelor 5 și 6 din Regulamentul nr. 6/2002, nu este necesar să se compare un desen sau model industrial cu un altul pentru a constata noutatea și caracterul individual ale celui dintâi decât dacă al doilea a fost divulgat publicului (Hotărârea din 21 septembrie 2017, Easy Sanitary Solutions și EUIPO/Group Nivelles, C‑361/15 P și C‑405/15 P, EU:C:2017:720, punctul 127) și numai dacă luarea în considerare a acestei divulgări nu este exclusă în temeiul articolului 7 alineatul (2) din același regulament. 68 Astfel, argumentele reclamantei privind compararea desenului sau modelului industrial contestat cu desenul sau modelul industrial anterior D1 nu sunt în niciun caz susceptibile să repună în discuție aprecierile camerei de recurs potrivit cărora divulgarea desenului sau modelului industrial anterior D1 fusese efectuată de un terț pe baza unor informații furnizate sau a unor acte îndeplinite de autor în perioada de grație, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) literele (a) și (b) din Regulamentul nr. 6/2002. Astfel, asemenea aprecieri ale camerei de recurs, referitoare la condițiile de aplicare a acestei dispoziții, privesc contextul divulgării desenului sau modelului industrial anterior D1 și nu au legătură cu aspectul dacă desenele sau modelele industriale în conflict sunt identice sau produc aceeași impresie globală în sensul articolelor 5 și 6 din același regulament. 69 În al doilea rând, argumentele reclamantei care susțin că elementele de probă prezentate de intervenientă în fața EUIPO în anexele R8 și R10 ar fi incoerente, întrucât ar reprezenta becuri diferite de cel reprezentat în desenul sau modelul industrial contestat, trebuie de asemenea înlăturate ca inoperante în ceea ce privește aplicarea articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002. Astfel, examinarea efectuată de camera de recurs în acest sens nu urmărea să stabilească dacă elementele de probă prezentate de intervenientă în fața EUIPO reprezentau desene sau modele industriale identice sau care produceau aceeași impresie globală precum desenul sau modelul industrial contestat, ci, mai degrabă, dacă aceste elemente de probă demonstrau că desenul sau modelul industrial anterior fusese divulgat cu respectarea condițiilor prevăzute de dispoziția menționată. 70 Astfel, în speță, pe baza examinării elementelor de probă prezentate de intervenientă, camera de recurs, la punctele 42 și 43 din decizia atacată, a concluzionat că aceste elemente demonstrau că divulgarea desenului sau modelului industrial anterior D1 fusese efectuată de o întreprindere terță pe baza unor informații furnizate de intervenientă și că, în consecință, întrucât era aplicabilă excepția prevăzută la articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002, divulgarea desenului sau modelului industrial anterior D1 nu trebuia luată în considerare. 71 Desigur, la punctul 47 din decizia atacată, ca răspuns la un argument al reclamantei, camera de recurs a indicat că din anexa R8 reieșea că „desenul sau modelul industrial prezentat la târgul din Germania prezent[a] aceeași impresie globală precum [desenul sau modelul industrial] contestat”. Cu toate acestea, trebuie să se constate că camera de recurs nu era nicidecum obligată să efectueze o astfel de apreciere, care, de altfel, nu avea impact asupra examinării îndeplinirii condițiilor prevăzute la articolul 7 alineatul (2) literele (a) și (b) din Regulamentul nr. 6/2002. Într‑adevăr, elementele de probă prezentate de intervenientă în fața EUIPO pentru a justifica aplicarea dispoziției menționate nu priveau desenul sau modelul industrial contestat, ci contextul divulgării desenului sau modelului industrial anterior D1. 72 Astfel, contrar celor susținute de reclamantă în mod vag sau neargumentat, compararea becurilor care figurează în anexele R8 și R10 cu desenul sau modelul industrial contestat nu poate demonstra nicidecum caracterul pretins inexact sau fals al informațiilor furnizate de intervenientă cu privire la contextul divulgării desenului sau modelului industrial anterior D1. 73 Rezultă din cele ce precedă că argumentele reclamantei nu sunt susceptibile să repună în discuție examinarea elementelor de probă efectuată de camera de recurs și nici, mai global, aprecierile acesteia din urmă privind îndeplinirea în speță a condițiilor prevăzute la articolul 7 alineatul (2) literele (a) și (b) din Regulamentul nr. 6/2002. 74 Prin urmare, al doilea aspect al motivului unic trebuie respins. 75 Ținând seama de tot ceea ce precedă, întrucât motivul unic invocat de reclamantă nu este fondat, acțiunea trebuie respinsă în totalitate. Cu privire la cheltuielile de judecată 76 Potrivit articolului 134 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Tribunalului, partea care cade în pretenții este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată. 77 Întrucât reclamanta a căzut în pretenții, se impune obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată, conform concluziilor EUIPO și ale intervenientei. Pentru aceste motive, TRIBUNALUL (Camera a doua) declară și hotărăște: 1) Respinge acțiunea. 2) Obligă Lidl Vertriebs GmbH & Co. KG la plata cheltuielilor de judecată. Marcoulli Valasidis Spangsberg Grønfeldt Pronunțată astfel în ședință publică la Luxemburg, la 12 martie 2025. Semnături ( *1 ) Limba de procedură: engleza.